Blog Noua Dreaptă

C.B. - www.frontpress.ro

Monseniorul Jozef Tiso (13 octombrie 1887 – 18 aprilie 1947) a fost unul dintre marii politicieni slovaci, servindu-şi poporul şi pe Dumnezeu ca preot catolic (doctor în teologie), parlamentar, ministru şi în final preşedinte al Republicii Slovace din timpul celui de al doilea război mondial, când pentru prima dată în istoria modernă poporul său obţinuse independenţa completă. După încheierea conflagraţiei mondiale, Tiso a fost spânzurat de autorităţile cehoslovace, sfârşindu-şi activitatea în slujba naţiunii sale într-un mod asemănător mareşalului Ion Antonescu: asasinat cu forme legale de comuniştii veniţi la putere pe tancurile sovietice.

S-a născut în localitatea Veľka Bytca într-o familie slovacă, în Imperiul Austro-Ungar. Episcopul din Nyitra i-a oferit oportunitatea de a studia teologia şi astfel, în 1909, Tiso devine proaspăt absolvent al „Pasmaneum” în Viena. Ulterior, a lucrat ca secretar al episcopului şi a predat religie la şcoala secundară de fete din Nytra. În urma promovărilor constante, a devenit capelan în Banovce nad Bebravou unde a avut şi o scurtă perioadă ca şi jurnalist, publicând în ziarul Nyitrai Szemle.

La izbucnirea primului război mondial, la fel ca şi ceilalţi membri ai minorităţilor naţionale de pe cuprinsul Imperiului, a fost încorporat în armata regală ungară unde şi-a îndeplinit cu o constantă conştiinciozitate îndatoririle militare, conform jurământului depus. În 1915 a devenit Director Spiritual al Seminarului Teologic din Nytra şi învăţător la Liceul Călugăresc din acelaşi oraş iar momentul disoluţiei austro-ungare l-a găsit pe Tiso în rândurile Partidului Slovac al Poporului. În această calitate a fost ales în parlamentul cehoslovac în anul 1925. Read more

O bombă socială şi economică e pe cale să explodeze la Autostrada Transilvania. Compania americană Bechtel îşi decimează angajaţii români, încălcând brutal atât legislaţia muncii, cât şi propriile reglementări interne.

Mulţi dintre aceşti oameni au fost momiţi, cu doi ani în urmă şi anul trecut, să se angajeze la Bechtel, cu promisiunea unor salarii peste cele oferite de firmele de construcţii autohtone. Mulţi au venit din Tulcea, Mureş, Gorj, Constanţa, atraşi de mirajul unor lefuri de minim 14 milioane de lei ”în mână”. Însă, după ce şi-au lăsat familiile şi s-au mutat în tabăra de muncă la Chiribiş sau cu chirie prin Marghita şi satele învecinate, după ce au luat credite de la bănci, s-au trezit că, rând pe rând, îşi pierd locurile de muncă.Fară ca şefii direcţi sau conducerea firmei să le poată reproşa nimic concret, nemuncă sau indisciplină, ci doar pentru că în locul lor vor fi aduşi aproape o mie de muncitori turci!

Anul trecut, un inginer din Târgu Mureş a refuzat să semneze recepţia unei lucrări de mântuială făcută de o echipă de fierar-betonişti turci. ”Aproape că a fost bătut. L-au evacuat cu forţa din Camp şi au pus afiş pe poartă că omul nu mai are voie să intre în tabără”, îşi amintesc oamenii un alt episod. Informeaza Bihoreanul

Read more

Decizia autoritatilor italiene de a amprenta ocupantii taberelor de tigani, inclusiv minori, genereaza discutii aprinse in Parlamentul European, care va adopta maine o rezolutie in aceasta privinta. De asemenea, Comisia Europeana, preocupata de “riscurile” presupuse de decizia autoritatilor italiene de a amprenta locuitorii taberelor de nomazi, asteapta un “raport complet” din partea Romei pana la sfarsitul acestei luni. Ministrul italian de Interne Roberto Maroni a declarat ca dezbaterea programata saptamana aceasta in Parlamentul European cu privire la rezolutia de condamnare a guvernului italian pentru politicile discriminatorii fata de romi “‘este grotesca”. Informeaza cotidianul Ziua .

Acest lucru dă curs unei forme de rasism prin care ţiganii „sunt supuşi unei practici discriminante şi defavorizante deoarece doar în cazul lor nu se aplică legea prin care o persoană poate păstra caracterul privat al anumitor aspecte, cum ar fi religia”, ne-a spus Paolo Ciani de la biroul de presă al organizaţiei catolice Sant’Egidio. Pe lângă motivul iniţial, comunitatea se opune amprentării minorilor considerată „o practică umilitoare şi degradantă”.

Guvernul italian a motivat necesitatea amprentării minorilor pentru a stabili gradele de rudenie între copiii şi părinţii din tabără, fapt care ar putea ajuta la combaterea traficului de minori folosiţi la cerşit. „Dincolo de faptul că aplicarea decretului numai la minorii ţigani este un act vădit de discriminare, amprentarea nu poate da rezultatele unui test de ADN. Problema ar putea fi rezolvată doar cu fotografierea, măsură deja luată în 1995 de către Primăria din Roma”, spune Ciani. Se arata in paginilie ziarului Adevarul . Read more