Blog Noua Dreaptă

autor: G.B.

La 30 august 1940, Germania – reprezentata prin von Ribbentrop- si Italia – reprezentata prin Galleazo Ciano-, semneaza Dictatul de la Viena, act ostil si injust prin care Romania era obligata sa cedeze Ungariei lui Horthy o mare parte a Transilvaniei. Prim- ministrul roman Ion Gigurtu, strain de suferinta milenara a romanilor ardeleni, insa devotat politicii Germaniei national-socialiste a lui Hitler, accepta acest dictat in virtutea “intereselor” politice ale Romaniei. Este arestat la 4 septembrie 1940, la presiunile Miscarii Legionare, de catre Maresalul Antonescu pentru acest act de teribila tradare. Regele Carol al II-lea avea sa abdice 2 zile mai tarziu…

Urmarile nefaste ale acestui dictat nu s-au lasat asteptate. Chiar daca Ungaria trebuia sa ocupe teritoriul romanesc la 15 septembrie 1940, acestia au inceput axenarea propriu-zisa cu 10 zile mai devreme, dupa ce in orasul Cluj-Napoca populatia a organizat manifestatii de strada si a incercat organizarea unei armate nationale de aparare, plan esuat din cauza autoritatilor de la Bucuresti.

Frustrarea si ura etnicilor maghiari din Transilvania a avut o ultima rabufnire istorica o data cu sosirea trupelor de ocupatie unguresti. Grofii maghiari care si-au pierdut statutul dupa Marea Unire din 1918, intelectualitatea de carton a ungurilor – majoritatea autori a unor opera cu caracter sovin si revisionist -, dar si simpli oameni, au gasit prilejul cu aceasta ocupatie fortata de a se razbuna pe romani.

A inceput un lung sir de masacre impotriva populatiei romanesti, majoritatea civili neinarmati care au facut simpla greseala de a se afla in calea trupelor de ocupatie, a fi reprezentati ai clerului sau invatatori si oameni de vaza ai satelor si oraselor. Lista este una lunga si dureroasa, atat prin numarul celor morti, cat si prin modul atroce in care aceste crime au fost savarsite:

- 7 septembrie 1940 - comuna Mihai Bravu, Judeţul Bihor - 20 de ţărani români, printre care şi doi copii, sunt adunaţi pe câmp şi împuşcaţi de soldaţi unguri.

- 8 septembrie 1940:

* Almaşu Mare (judeţul Alba) - soldaţii unguri execută 13 ţărani români;
* Zalău - 4 femei şi 3 bărbaţi sunt asasinaţi de trupele ungare. Cadavrele femeilor sunt găsite dezgolite şi batjocorite;
* Trupele ungare mărşăluind spre Româneşti găsesc gospodăriile lui Gavrilă Vicaş şi Gheorghe Prunea, agronomi. Sunt împuşcaţi pe loc alături de familiile lor;
* Localitatea Ciumărna (judeţul Sălaj)- Sunt ucişi 11 români: Ioan Ghiurutan, subprimar, Ioan Ţiriac şi soţia sa Ana, N. Rati, Teodor Ţiriac, Rozalia Ţirac, Gavrilă Oprea Ticău, Gavrilă Ortelecan, Florea Ciglăneanu, Niculae Barbanaş şi un ţăran din Trăznea.

- 9 septembrie 1940 - comuna Trăznea (jud. Sălaj) - au fost ucişi 80 de români, răniţi grav 183 şi 47 de gospodării au fost distruse.

- 10 septembrie 1940 - Salonta, judeţul Bihor - Iosif Cristea este torturat, apoi ucis.

- 10 - 11 septembrie 1940 - Sântion - Gheorghe Tiponuţ şi fiul său sunt ucişi de soldaţi unguri.

- 13 - 14 septembrie 1940 - satul Ip - au fost ucişi 157 de români.

- 18 septembrie 1940 - Masacrul din Gheorgheni, 58 de români decapitaţi în centrul oraşului românesc Gheorgheni, Harghita. De atunci oraşul are o populaţie majoritară ungurească.

- 24 august 1944 - Preotul greco-catolic Anton Buga este arestat de trupele maghiare şi condamnat la moarte, împreună cu alţi 12 preoţi români. Doar intervenţia energică a generalului Sănătescu a oprit în ultimul moment execuţia .

- 4 septembrie 1944 - comuna Aita Seacă - au fost luaţi ostatici, torturaţi şi omorâţi militarii români izolaţi, aflaţi în retragere dezorganizată. Numărul lor este aproximat undeva între 40 şi 100

- 9 septembrie 1944 - comuna Iara, Judeţul Turda (interbelic) - au fost ucişi 98 de români (decapitaţi).

- 26 septembrie 1944 - în comuna Aita Seacă din judeţul Covasna 13 localnici români au fost ucişi de soldaţi unguri

- 14 octombrie 1944 - comuna Moisei - 39 de români şi 3 evrei au fost forţaţi să intre în case şi apoi au fost împuşcaţi prin ferestrele locuinţelor de soldaţi unguri aflaţi în retragere

La aceste sute de victime si le pot adauga zecile de mii de romani dusi in lagare de munca fortate in Ungaria, Austria, Cehia si Slovacia. Totodata, administratia ungureasca de ocupatie a interzis orice forma de invatamant in limba romana si accesul romanilor ortodocsi la functiile din administratie. In actualele judete Harghita si Covasna au fost daramate si profanate zeci de biserici ortodoxe, unele nefiind reconstruite nici pana in ziua de astazi.

Ziua de 30 august si cei patru ani de teroare care au urmat reprezinta ultima zvacnire a revizionismului si iredentismului maghiar impotriva populatiei romanesti din Transilvania. Chiar daca tribunalul poporului de la Cluj-Napoca a condamnat o parte a vinovatilor, multi dintre acestia nu si-au ispasit pedepsele, fugind din Ardeal o data cu retragerea armatelor horthyste. Este si cazul lui Albert Wass, criminal de razboi care este si astazi sarbatorit si comemorat in cercurile revizionistilor unguri din Romania.

Este de datoria noastra sa nu uitam aceste momente tragice ale istoriei noastre si sa ne amintim in fiecare zi de 30 august sacrificiul inaintasilor nostri, speram ultimul din lungul sir al supliciilor romanilor din Ardeal. De asemenea, trebuie sa redam acestei zile negre importanta pe care o merita si sa speram ca intr-un viitor apropiat aceasta zi va fi considerata oficial ca zi de doliu national.