Blog Noua Dreaptă

În prezent trăim într-o lume a trădării. Trădarea este la modă, cel care nu trădează şi nu vinde pefratele său, pe cel apropiat, riscă să-şi piardă reputaţia şi credibilitatea, averea, puterea şi influenţa.Este o lume în care se vinde şi se cumpără nu numai materia, se vând şi se cumpără şi sufletele. Este o lume de negustori, comercianţi şi vânzători de suflete. Aşa categorii cum ar fi onoarea, demnitatea, prietenia, camaraderia, statornicia şi dragostea, în lumea noatră se pot cumpăra la un preţ de nimic. Ba mai mult, trădarea a încetat a mai fi doar un simplu mijloc de a obţine profit material, ea devine şi un mijloc de obţinere a plăcerii interne, diabolice. Ea se transformă într-un mod de viaţă în care sunt antrenate milioane de fiinţe umane. Asistăm la o propagare masivă a neîncrederii între oameni, se încearcă cultivarea şi impunerea societăţii a unor principii ce depăşesc barierele morale. Trădarea este culmea acestui mod de gândire şi activitate. Deşi însuşi trădarea, ca fenomen, a fost privită, pe parcursul istoriei, neunivoc, frecvent fiind considerată ca ceva normal, iar uneori necesară vital. Este cazul trădării inamicului în perioade de conflict, de război. Însă şi în aceste cazuri, deşi trădarea era acceptată, trădătorul totdeauna rămânea dispreţuit. Individul care trădase şi făcuse servicii mari unei comunităţi, era pedepsit în cel mai drastic mod. Spunea marele Cezar: „Iubesc trădarea însă urăsc pe trădător”. Trădarea din necesitate, în numele şi pentru comunitate, actualmente atât de intens mediatizată, de regulă are şi un substrat individualist şi evidenţiază o cointeresare a directă a trădătorului. Orgoliul şi ambiţiile omului deseori conduc la orbire spirituală şi provoacă, de cele mai dese ori, actul trădării.  Read more

Avocat. Se naşte la Poiana Sibiului în 2 ianuarie 1902. Face parte din grupul „Văcăreştenilor“ acuzat de complot în 1924. Întemeietor şi colaborator al revistei „Pământul strămoşesc“. Întemeietor al Legiunii Arhanghelul Mihail la 24 iunie 1927. Comandant al Bunei Vestiri şi membru în Forul Legionar. În 1939 scapă ca prin minune de masacrul ordonat de Carol al II-lea împotriva legionarilor (a fost eliberat cu puţin timp înainte de împuşcarea lui Armand Călinescu). Pe timpul guvernării legionare ocupă funcţia de Subsecretar de Stat la Economie, pentru Colonizări şi Populaţia Evacuată. Colaborează la revista Axa, reînfiinţată de legionarii deţinuţi în lagărul de la Rostock, în 1942. Ministru de Finanţe în guvernul în exil de la Viena. A căzut victimă unui grup de bandiţi, după ce se refugiase în oraşul austriac Mittersill, în perioada tulbure din primăvara anului 1945.