Daily Archives: 05/09/2009
Omagiu martirilor români
Chapeau:
La 4 septembrie s-au împlinit 65 de ani de când, pe pământ românesc a curs sânge românesc. Paradoxal, nu-i aşa?
Aita Seacă, judeţul Covasna. Pământ românesc, parcă abandonat. Cu privire la acest spaţiu, statistica demonstrează dramatismul unei comunităţi româneşti care a fost crunt lovită în anii Dictatului de la Viena şi, în mare parte, contopită în masa secuiască. Astăzi, cei mai mulţi dintre noi am uitat sau ignorăm trecutul. Suntem prea ocupaţi. Funcţie de potenţial sau credinţă, unii generăm, alţii parcugem crize. Crize… De autoritate, de conştiinţă, de moralitate, de… toate cele rele.
Intro:
Din documentele de arhivă, reiese faptul că pe 4 septembrie, militari români izolaţi, aflaţi în retragere dezorganizată, au fost interceptaţi de etnici maghiari din Aita Seacă, luaţi ostateci, torturaţi şi ucişi. Nici până la această dată, numărul militarilor români asasinaţi în această localitate, nu a fost stabilit cu exactitate. În contextul evenimentelor petrecute în toamna anului 1944, respectiv începerea luptelor Armatei române pentru eliberarea Ardealului de Nord, în ziua de 3 septembrie 1944, subunităţi şi formaţii ale Corpului de Munte aflate în dispozitiv de luptă la nord de localitatea Aita Seacă, au fost obligate, sub puternica presiune a unor forţe inamice dotate cu tancuri grele, să-şi abandoneze poziţia şi să se retragă spre sud şi spre est.
Din declaraţiile unor martori rezultă că „vreo 40 de soldaţi români asasinaţi, sunt înmormântaţi într-o groapă; precizându-se că doar într-o singură groapă sunt vreo 20, ceilalţi sunt înmormântaţi în diferite locuri pe câmpul din cimitirul din Aita Seacă”.
Controverse
Conform rezultatelor investigaţiilor făcute de către Ioan Lăcătuşu, reiese că „faţă de evenimentele dramatice din toamna anului 1944, de la Aita Seacă, sunt exprimate două puncte de vedere, total diferite. Pe de o parte, punctul de vedere românesc care, pune accentul pe atrocităţile la care a fost supusă populaţia românească din localitate, în perioada ocupaţiei horthiste (1940-1944) şi pe cruzimea cu care au fost asasinaţi ostaşii români, la 4 septembrie 1944, de către localnicii maghiari. Pe de altă parte, punctul de vedere maghiar care, minimalizează suferinţele românilor din perioada 1940-1944, reproşând românilor din Aita-Seacă faptul că l-au informat pe Gavrilă Olteanu despre concetăţenii maghiari care au ucis soldaţii români la 4 septembrie, eludează cele petrecute în această zi şi susţine nevinovăţia celor 13 «martiri» maghiari.”









Sursa: 






















