Este cunoscut faptul că Eugen Petrescu are o dragoste deosebită faţă de istoria locurilor natale din arealul Vâlcii. După monumentala lucrare Vâlcea-Ţara lupilor getici sau ţinutul vâlcilor, acest neobosit istoric cu acribie şi talent de editor s-a aplecat asupra promovării în imagini a centrelor şi vetrelor păstrătoare de cultură ,limbă,şi religie ortodoxă din judeţul Vâlcea.Astfel a publicat Mănăstirile şi Schiturile din judeţul Vâlcea-album spiritual,apărut la Editura Petrescu,Râmnicul Vâlcea,2008, cu o binecuvântare semnată de Episcopul Râmnicului Î.P.S.Gherasim Cristea, care scrie:”Iubiţi credincioşi,/Cu mare bucurie sufletească dau autorului, domnul Eugen Petrescu, cunoscut şi apreciat cercetător vâlcean, binecuvântarea arhierească pentru publicarea lucrării intitulată “Mănăstirile şi Schjiturile din Judeţul Vâlcea-album spiritual”.Cartea este dedicată”În amintirea marilor ziditori de credinţă şi de neam, ctitori ai cetăţilor ortodoxiei româneşti”.Deoarece aşa cum spunea Emil Cioran:Sentimentul religios este prin esenţă nerevoluţionar, iar omul profund religios a fost totdeauna reacţionar, la care adaug eu este păstrător de tradiţii, istorie şi dragoste de neam.

În Cuvânt înainte Arhimandritul Dr.Vartolomeu ANDRONI, Stareţul Mănăstirii Cozia suplinia:Albumul acesta, este un exemplu de dăruire şi de împlinire creştinească, o realizare de suflet prin care domnul Eugen Petrescu face încă o dată dovada unei moşteniri sănătoase din punct de vedere cultural, uman şi spiritual.” În continuare autorul acestui minunat album expune în Introducere scopul întreprinderi sale,subliniind:Preyenta ediţie,a I-a simplă în date şi imagini, deschde drumul credincioşilor către sfintele aşezăminte monahale, către istoria acestor mândre şi măreţe cetăţi ale ortodoxiei româneşti, ridicate de-alungul vremii în mirificul ţinut al Vâlcii din Oltenia de Nord sau Oltenia de sub Munte-denumiri de suflet date de oameni din cultura vâlceană, mari ctitorii voievodale, boiereşti şi ale clerului ortodox(arhierei, monahi, preoţi de mir), la înălţarea cărora au contribuit deseori şi credincioşii de rând ale căror nume vor rămâne veşnic consemnate în istoria neamului.”

Toate aceste ctitorii, cum spunea Alexandru Vlahuţă sunt Jertfele oamenilor, sunt florile ce se aruncă în calea dreptăţii.Cartea se deschide cu Episcopia Râmnicului, datată de la 1503 şi care este purtătoare de evenimente istorice ce stau scrise cu litere de aur în cartea neamului românesc.Cu acurateţea testului şi al imagini este ,apoi,în ordine alfabetică Mănăstirea Armorta, ctitorită de Matei Basarab şi soţia sa Elina Doamna,la 1633-1637,Mănăstirea Bistriţa,datată la 1492-1494,ctitoria boierilor Craioveşti,Mănăstirea Boia,din comuna Câineni,datată la 2005,Schitul Bradul,datat la 1783-1784,Schitul Cornet,datat la 1666,Mănăstirea Cozia,datată la 1386-1388,unde se află mormântul marelui voievod Mircea cel Bătrân,Schitul Cozia Veche,datat la 1601,Mănăstirea Dintr-un Lemn,datată de la sfârşitul sec.XVI,Schitul Dobruşa de la sfârşitul secolului XVI,Mănăstirea Frăsinei,de la 1710,Schitul Nou Frăsinei, de la 1945,Mănăstirea Govora,datată de la1492 şi unde s-au tipărit cărţi de slujbă în limba slavonă ,cum ar fi:Pravila cea Mică sau Pravila de la Govora,aşezământ monahal ce a avut un rol important în promovarea limbii române .Mănăstirea Hurezi,datată de la 1690,Schitul Iezer,datând de la 1558,Schitul Igheaburi,datând din secolul XIV,ridicat pe vremea voievodului Radu Negru,Schitul Lacul Frumos,de la 1994, Mănăstirea Mamu,datată de la sfârşitul sec.XVII-lea,Schitul Ostrov,ctitorie a voievodului Neagoe Basarab şi soţia sa Doamna Despina,datată la 1520,Schitul Paohomie,de la 1694,Schtul Sfinţii Apostoli din Romanii de Jos,datat de la 1698,Schitul Sfântul Ştefan tot de la Romanii de Jos,datat la 1704,Mănăstirea Stănişoara,datată la 1747,Mănăstirea Surupatelea,datată la începutul sec.XVI,Schitul Troianul, datat la 1842,aici a fost aşezată tabăra militară revoluţionară condusă de generalul Gheorghe Magheru,Mănăstirea Turnu ,datată de la 1676,ctitori iniţali sihaştri Daniil şi Misail.

Cartea se încheie cu o Scurtă biografie a artistului plastic Dumitru Zamfira care realizează adevărate opere de artă religioasă cum subliniază Eugen Petrescu.
Intreprinderea autorului acestui album spiritual,de o ţinută grafică şi estetică deosebită, de a face cunoscute cititorilor de pretutindeni lăcaşurile sfinte de cultură şi ortodoxie vâlcene este un act de iubire şi veghe, precum spune Octavian Goga:În vremurile de bătaie, ard focuri de noapte pe culmile munţilor.Aceste focuri sunt semnul că războiul a început, că în vale sunt oşti gata de luptă. Aceste focuri-un simbol al vegherii neadormite- sunt în frământarea unui neam scriitorii.

Al.Florin ŢENE