Era in 29 Noembrie 1938 si ziua Sfântului Andrei. Dupã o veche legendã a dacilor, aceastã zi a fost numitã “Ziua Lupilor”. Aceastã traditie a fost pãstratã de veacuri in România, motiv pentru care tãranii nu circulã pe drumuri si se retrag la casele lor înainte de a se întuneca. Ei îsi închid vitele in grajd si oile in tarc, apoi ung cu usturoi usile si ferestrele pe dinafarã, sã însele mirosul fin al Lupilor ca sã nu atace casa lor.

Printr-o stranie coincidentã, “Ziua Lupilor” se înrudeste cu numele amantei regale Lupescu, fãcând ca aceastã zi sã fie notatã cu sânge in istoria neamului românesc, cãci in acea zi a lupilor, patriotul român Corneliu Zelea Codreanu a fost ucis de o lupoaicã, numitã Lupescu…

Era trecut de miezul noptii, o noapte cu cerul plumburiu din care cãdea o burnitã deasã si rece, miscatã de un vânt tãios ce pãtrundea in toate cotloanele. Acelasi vânt suierãtor bãtea si peste zidurile închisorii Râmnicu Sãrat, unde Corneliu Codreanu zãcea într-o celulã întunecoasã cu peretii ca ghiata. El stãtea ghemuit pe o rogojinã, încercând sã adoarmã, dar somnul nu venea, fiindcã îi era frig.

Îmbrãcat in haine de puscãrias dintr-o stofã asprã cu dungi ce nu-l încãlzea, el tremura din tot corpul si se misca in toate directiile suspinând. Si cu cât se misca, cu atât mai frig îi era de la lanturile grele si reci ce-i strângeau încheieturile de la mâini si gleznele picioarelor. Gemea de durerile ce le avea in tot trupul, de pe urma torturilor, foamea si mizeria ce o îndura, nevinovat, de 8 luni de zile.

Când Codreanu a fost arestat in 17 Aprilie 1938, el era îmbrãcat in preferatul sãu costum national, fãcut din lânã albã tesutã in casã. Purta o cãmasa din in albit brodatã de mâna mãicutei sale, peste care avea un ilic din blana albã de miel, cu marginile garnisite cu astrahan negru. Drept cravatã, avea o micã esarfã verde, ce simboliza culoarea Legiunii.

Purta pantalon alb, strâns pe mijoc cu un brâu lat, împodobit cu flori cusute de mânã ca cele din poienile Bucovinei, de unde era mãicuta lui. Peste umerii lui lati, purta un suman din lânã moale de culoarea ierbii din Octombrie, iar cizmele si cãciula neagrã de astrahan, completau eleganta nationalã a frumosului moldovean.