Daily Archives: 15/11/2009

Exista discriminare in Romania?

discriminare[1]Autor: Codrin Goia-ND Sibiu

Tot auzim la televizor ca in Romania exista discriminare la un nivel peste media europeana, ca am fi cei mai rasisti si homofobi din Europa. Toate acestea ne sunt prezentate in asa fel incat sa credem ca situatia e grava, in asa fel incat sa ne faca sa ne fie rusine ca facem parte dintr-un popor atat de “intolerant”. Nu de putine ori am auzit romani spunand ca le este rusine de identitatea lor pentru ca suntem un popor homofob, xenofob, rasist, etc.

Se considera ca tiganii sunt cei mai discriminati din Romania. Zi de zi ne sunt bagate pe gat campanii anti-discriminare. Ni se spune sa-i cunoastem pe tigani inainte sa-i judecam. Dar nu-i cunoastem? Nu vedem in fiecare zi stirile? Cate infractiuni comit, cum ne fac de ras in Europa, cum traiesc inafara societatii, cum clanurile lor fac legea in unele orase? Romanii ii judeca pe tigani pentru ca ii cunosc. Am trait impreuna cu ei de sute de ani, cine ne spune ca trebuie sa-i cunostem e rupt de realitate. Ultimul mesaj din aceasta campanie (alimentata din fonduri europene) e cel mai penibil pe care l-am vazut vreodata. Parca noi credem cand vedem un tigan ca e automat un infractor. Sa presupunem ca individul din imagini ii blond cu ochi albastrii. Daca un om blond cu ochi albastrii incearca sa sparga o usa cu o ranga si are fata pe jumatate acoperita cu o esarfa, nu e normal sa credem ca e un hot? Nu culoarea pielii ne atrage atentia, ci faptul ca omul respectiv vrea sa sparga o usa si isi ascunde fata.

CELE 10 PORUNCI

Legionari+Movement[1]de care trebue sã se tinã legionarul, pentru a nu se rãtãci de pe drumul sãu glorios, în aceste zile de întuneric, de urgie si de satanicã ademenire. Pentrucã trebue sã stie toatã lumea cã noi suntem legionari si rãmânem legionari pânã în veacul veacului.

1. NU CREDE în nici un fel de informatii, de vesti, de pãreri despre Miscarea Legionarã, citite din orice foaie ar fi, chiar dacã pare a fi nationalistã, sau soptite la ureche de agenti, sau chiar de oameni de treabã. Legionarul nu crede decât în ordinul si în cuvântul Sefului sãu. Dacã acest cuvânt nu vine, înseamnã ca nimic nu este schimbat si cã legionarul îsi merge în liniste drumul sau înainte.

2. DÃ-TI SEAMA BINE pe cine ai în fatã. Si cântãreste-l cum trebue, si când este un inamic care vrea sã te însele, si când este un prieten prost pe care l-a înselat mai înainte un inamic.

3. PÃZESTE-TE ca de o mare nenorocire de omul strain, care te îndeamnã sã faci ceva. El are un interes si voieste sã-si facã interesul prin tine, sau sã te compromitã în fata celorlalti legionari. Legionarul actioneazã numai din ordin, sau din initiativa sa proprie.

4. DACÃ vrea cineva sã te ademeneascã sau sã te cumpere: Scuipã-l în ochi. Legionarii nu sunt nici prosti, nici de vânzare.

Romania trezeste-te!

22 de ani de la revolta anticomunista din Brasov

s1_ziare_com[6]Revolta muncitorilor brasoveni din 15 noiembrie 1987 reprezinta in istoria nationala inceputul sfarsitului pentru regimul comunist al lui Nicolae Ceausescu.

Nicaieri in tara nu se mai auzise pana atunci strigandu-se “Jos Ceausescu”, scanteia pornita in Brasov fiind preluata apoi la Iasi si Timisoara, in 14 si 15 decembrie 1989, si la Bucuresti, in 21-22 decembrie 1989.

Muncitorii din Brasov au fost singurii romani din acea perioada care au avut curajul sa infrunte sistemul si care au demonstrat ca si-au pastrat demnitatea in fata ultimelor practici staliniste din blocul comunist.

Totul a inceput in seara zilei de 14 noiembrie, cand angajatii Intreprinderii de Autocamioane “Steagul Rosu” (IABv) si-au primit salariile injumatatite fara sa primeasca vreo explicatie. De cateva luni, directorii uzinei obisnuiau sa reduca salariile muncitorilor, oamenilor spunandu-li-se ca erau “sanctionati” pentru nerealizarea planului economic. De data asta, insa, pe fluturasii lor scria un singur cuvant pe care nimeni nu l-a inteles: social.

Satui de frigul din case si din fabrica, de lipsa alimentelor si de propaganda atat de diferita de realitatile cotidiene, muncitorii sectiei 440 veniti in schimbul III au refuzat sa porneasca masinile pe perioada noptii si au format nuclee de protest. La ora 5.00, starea de agitatie a acestora nu mai putea fi controlata. Dupa sosirea celor din schimbul I, in jurul orei ora 7.00, mii de muncitori se adunasera la portile uzinei.

Originea şi evoluţia etnică a românilor din Serbia

Timvlach[1]Serbia este unul dintre statele cu o importantă comunitate românească. Arealul etnic românesc din Serbia reprezintă o continuitate spre vest a românilor din România şi Bulgaria. În regiunile dintre graniţa României şi până la râurile Tisa şi Morava spre vest, românii formează un areal compact, majoritar în numeroase localităţi şi raioane (opştine). Populaţie românofonă poate fi întâlnită şi în alte regiuni ale Serbiei, dar deja mai dispersată şi fără a forma un procent semnificativ în vreo opştină. Originea românilor din Serbia este disputată, diverşi autori aducând argumente controversate, fără a exista o opinie unitară. Pentru elucidarea problemei originii populaţiei româneşti din Serbia sunt necesare cercetări detaliate la nivelul fiecăror localităţi, dar lipsa de surse documentare de cele mai multe ori îngreunează acest lucru. Important de menţionat este faptul că nu se poate face o concluzie generală asupra originii tuturor românilor din Serbia, arealele cu populaţie românească fiind diferite şi rezultând din migrarea diferitor grupuri sau persistând în teritoriile actuale de răspândire posibil de la procesul de romanizare şi formare a poporului român.

Însumând diversele opinii exprimate asupra originii populaţiei româneşti din Serbia putem identifica câteva teorii de bază:

1. Originea autohtonă a românilor în arealele locuite în prezent din Serbia. Această opinie se bazează pe o serie de argumente veridice, care atestă romanizarea populaţiei în întreg spaţiul balcanic şi continuitatea acestei populaţii traco-ilire romanizate în decursul secolelor până în prezent. Larg răspânditul etnonim de vlahi, întâlnit până în prezent şi în areale care deja nu mai păstrează caracteristici etnolingvistice româneşti, cum ar fi în Muntenegru, Bosnia, Croaţia, dar care arată procesul de slavizare al populaţiei anterior românofone, demonstrează posibilitatea continuităţii etnice româneşti pe areale cândva vaste, dar devenite insulare şi izolate în urma asimilării din partea altor elemente etnolingvistice, în pricipal slave. Astfel arealele din jurul României, formând continuitate cu masa compactă de populaţie daco-română, evident au aceleaşi caracteristici etno-istorice cu cele din teritoriul actual al României.