Daily Archives: 17/11/2009
ORIGINEA LUI CORNELIU ZELEA CODREANU
Prin cele ce vom arãta mai jos, nu voim sã contribuim cu nimic la ofensa care se aduce fãrã nici un menajament unor personalitãti din viata publicã a României, purtãtoare de nume cu sonoritãti strãine.
Acei care pun în discutie publicã originea etnicã a lui Corneliu Zelea Codreanu, nu s-au gândit ei oare cã prin aceasta pun implicit în discutiune si originea etnicã a unui impresionant numãr de dregãtori ai tãrii ?
Ce vor zice despre aceastã campanie, bunãoarã, d-nii ministri Iamandi, Franasovici si Cancicov ? Sau d-nii generali si ofiteri superiori ai armatei române, ca Ilasievici, Gorski, Sidorovici, Macarovici, Samsonovici, Cihoski, Iacobici, Dombrovski ?
Ce vor zice apoi altii care, desi poartã nume românesti, stiu cã în vinele lor curge destul sânge strãin, de exemplu, cazul d-lui prof. N.Iorga, care dupã afirmatia sa este de origie greacã ?
Noi ne întrebãm, în orice caz, cum de se trece asa de usor peste ei ?
Pentru oamenii de bunã credintã, dãm aceste lãmuriri asupra originei Cãpitanului :
Dinspre tatã, Cãpitanul îsi trage obârsia dintr-o familie de rãzesi moldoveni, din satul rãzãsesc Igesti, situat în tinutul Storjinetului din Bucovina. Strãbunicul sãu dinspre tatã se numea Simeon Zelea, de la zale, trãgându-si probabil numele de la îmbrãcãmintea strãmosilor sãi, ostasi moldoveni, care mergeau la rãzboi îmbrãcati în zale.
În timpul ocupatiei austriece si anume în epoca posterioarã anului 1786, când Bucovina a trecut sub administratie polonezã, devenind, dupã expresiunea d-lui prof. N.Iorga, în >Histoire des Roumains de Bucovina&. Un simplu district al Galitiei<, numele acesta de Zelea a fost transformat de autoritãti, în scoalã sau în armatã, în acel cu rezonantã polonezã de Zelinski. Operatia aceasta de polonizare a numelor moldovenesti era, de altfel, generalã în acea epocã în Bucovina. Sistemul fãcea parte dintr-un ansamblu mai vast de persecutiuni sistematice împotriva oricãrui lucru care amintea în administratii, în scoalã si chiar în viata socialã, epoca Domnilor Moldoveni (N.Iorga, op.cit.pag.62). Cel mai important obiectiv urmãrit de Polonezi era de a obtine pe orice cãi pãrãsirea credintei ortodoxe si convertirea Românilor la catolicism. D-l prof. Iorga ne spune cã Românii nu
Phoenix-In Umbra Marelui URSS
Phoenix-In umbra marelui urs
Asculta mai multe audio Muzica
Părintele Dumitru Stăniloae – amintirea întâlnirii
Nici un lucru care se petrece în viaţa omului nu e întâmplător. Totul este providenţial. Aşa spunea părintele Constantin Galeriu. La fel s-a întâmplat şi cu cei care au avut privilegiul de a-l cunoaşte şi de a-i fi aproape părintelui Dumitru Stăniloae, de la a cărui naştere se împlinesc 106 ani, în data de 16 noiembrie. A fost pentru ei ceva providenţial. Întâlnirea cu cel mai mare teolog român al secolului al XX-lea a rămas, pentru totdeauna, păstrată ca o amintire scumpă şi de neuitat.
„Părintele se bucura de fiecare nouă întâlnire“
Doamna Florela Suceava, membră în Orchestra Simfonică a Filarmonicii „George Enescu“, deapănă un remember al intrării în casa teologului născut la Vlădeni. Cum l-am întâlnit prima oară? Costion Nicolescu ne-a întrebat pur şi simplu: „Nu vreţi să-l cunoaşteţi pe părintele Stăniloae?“. Cred că era pentru prima oară când vorbeam. Ne intersectasem deseori prin săli de concerte şi la vernisaje, dar, mai adevărat, soţul meu îl întâlnise la cursurile lui Ioan Alexandru. Mi se părea că şi eu îl ştiu de când lumea. Nici nu m-am mirat când ne-a întrebat: „Vreţi să îl cunoaşteţi pe părintele Stăniloae? Peste câteva zile este ziua dânsului, 16 noiembrie. Ne întâlnim în staţie la Biserica Armenească“. Abia am aşteptat ziua aceea. Era destul de rece afară, era spre seară, după ce se terminase programul de lucru. Am ajuns repede la locuinţa părintelui. Ne-a întâmpinat Măicuţa, soţia părintelui. Era numai bucurie. Părintele era aşezat la un birou; s-a ridicat, ne-a binecuvântat şi ne-a invitat să ne aşezăm. Încăperea era plină. Se aflau acolo cei care aveau să devină prietenii noştri cei mai apropiaţi. Pe câţiva dintre ei îi ştiam din vedere de la Bisericile Antim şi „Sfântul Silvestru“.
EBA negociază cu ţiganii voturi pentru tatăl ei
Taman cand mezina sefului statului, Elena Basescu, era pe cale sa ne convinga ca nu e prea interesata sa-si ajute tatal, aflat in plina campanie electorala, Inpolitics a aflat ca EBA serveste, totusi, dar din umbra, interesele politice ale sefului statului.
EBA “fura” oamenii lui Vanghelie
Mai exact, tanara europarlamentara, s-a intalnit in cursul saptamanii trecute, in incinta sediului de campanie al lui Traian Basescu, de pe Lipscani, cu niste lideri ai tiganilor din Capitala, carora le-a dat o persoana de contact pentru a le explica cu ce ii pot fi de folos lui Traian Basescu in campania electorala. Inpolitics a intrat si in posesia unei fotografii de la intrevederea din sediul de pe Lipscani: EBA pozeaza alaturi de unul dintre liderii tiganilor din zona Rahova-Ferentari,
Dorin Chirtoacă: Consider necesar să-l sprijinim pe Traian Băsescu în demersul lui de a continua reformele începute
Realegerea lui Traian Băsescu în calitate de preşedinte al României este crucială pentru România şi R.Moldova pentru ca ele să aibă un destin european nu doar prin prezenţa în cadrul Uniunii Europene, dar şi prin afirmarea dezvoltării continue şi atingerea unor standarde demne de neamul nostru. Declaraţia aparţine vicepreşedintelui Partidului Liberal (PL), primarului general al capitalei, Dorin Chirtoacă, făcută la postul de radio „Vocea Basarabiei”.
Potrivit lui Chirtoacă, PL are o relaţie de susţiere reciprocă cu Partidul Democrat-Luberal (PDL) de la Bucureşti, exponentul şi candidatul căruia la funcţia de preşedinte este actualul şef de stat, Traian Băsescu. „Consider corect şi necesar să sprijinim PDL şi pe Traian Băsescu în demersul lor de a continua reformele începute, care sunt foarte necesare pentru clasa politică de la Bucureşti, pentru România în ansamblu şi pentru R.Moldova”, spune Chirtoacă.
Axa Bucuresti-Chisinau. Vlad Filat: „O asemenea abordare pragmatica imi permite sa merg acasa cu inima usoara“
Premierul Vlad Filat s-a intålnit in Capitala cu Traian Basescu, Emil Boc, Mircea Geoana si Roberta Anastase. Un moment emotionant a fost revederea cu Mircea Druc (foto), primul sef de guvern de la Chisinau de dupa 1990.
“Eu am avut mari emotii cand am trecut Prutul. In aceste doua zile, am pus bazele relansarii relatilor dintre cele doua tari, cu un pragmatism cum nu s-a mai intalnit. Asemenea abordare pe care am simtit-o imi permite sa merg acasa cu inima usoara”, a afirmat Vlad Filat la intalnirea cu Organizatia Studentilor Basarabeni, condusa de Vlad Durnea. Filat a facut parte din prima promotie de studenti basarabeni care au studiat in Romania dupa caderea comunismului. El a fost si primul presedinte al Ligii Studentilor Basarabeni, iar intalnirea cu Mircea Druc, cel care a deschis portile bursierilor spre Romania, are o semnificatie aparte in acest context.
„Am venit acasa, nu doar in vizita“
“Demult era necesara aceasta vizita, probabil prea mult timp a trecut de cand oficiali de la Chisinau sa fi venit la Bucuresti, si invers. Noi am venit acasa, nu am venit in vizita, si urmarim sa fim cat mai rapid in spatiul european comun, deoarece suntem europeni si avem dreptul, dar si datoria sa fim in acest spatiu. Pentru mine a insemnat foarte mult aceasta trecere peste Prut. Aveti asigurarile noastre ca Guvernul de la Chisinau cunoaste trecutul si isi asuma prezentul cu gandul spre viitor. Veti avea in persoana noastra un partener predictibil, corect, care va avea capacitatea de a intelege si de a-si asuma procese, pe alocuri complicate, in administrare, a spus Filat. El a afirmat ca presedintii Bancii Europene de Investitii si Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare i-au promis ca vor cofinanta proiectele ce tin de interconectarea sistemelor energetice si a retelelor de gaze intre R. Moldova si Romania. Conform acordului pentru micul trafic de frontiera, 1250 000 de basarabeni vor putea intra in Romania fara viza. In ce priveste obligativitatea ca basarabenii sa prezinte la frontiera dovada ca au in cont 50 de euro, “avem intelegere deplina la Bucuresti pentru a se face o derogare”. Acordul permite cetatenilor din ambele tari, care locuiesc legal in localitati situate in proximitatea frontierei, de regula pana la 30 de kilometri (in anumite situatii pana la 50 de kilometri) de linia de frontiera, sa circule fara vize, in zona similara ca intindere, situata in celalalt stat, pe baza permiselor de mic trafic de frontiera si a pasaportului valabil. Valabilitatea permiselor este de la 2 la 5 ani.







![0911098[1] 0911098[1]](http://blog.nouadreapta.org/wp-content/uploads/2009/11/091109811.jpg.pagespeed.ce.vfSt0QOn5Q.jpg)























