Blog Noua Dreaptă

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a susţinut joi o pledoarie în favoarea Serbiei, în cadrul procesului contra Kosovo de la Curtea Internaţională de Justiţie, privind legitimitatea independenţei acestei regiuni. Verdictul Curţii va fi unul consultativ, dar poate opri procesul de recunoaştere a statutului Kosovo.

După ce a reprezentat cu succes România în procesul cu Ucraina, pentru delimitarea platoului continental din Marea Neagră, secretarul de stat Bogdan Aurescu a susţinut joi o pledoarie în favoarea Serbiei, în cadrul procesului contra Kosovo de la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), privind legitimitatea independenţei acestei regiuni. CIJ a fost sesizată în acest sens de Adunarea Generală a ONU. România, Spania, Grecia, Slovacia şi Cipru sunt singurele ţări membre UE care nu au recunoscut independenţa Kosovo, proclamată pe 17 februarie 2008. Până acum, 63 de state, în frunte cu SUA, au recunoscut independenţa kosovară.

„Partea română va susţine poziţia conform căreia declaraţia unilaterală de independenţă a Instituţiilor Provizorii de Autoguvernare din Kosovo nu respectă principiile fundamentale ale dreptului internaţional“, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, citat de NewsIn.

Bogdan Aurescu a refuzat să anticipeze o posibilă recunoaştere a independenţei Kosovo de către România, dacă CIJ va da un verdict în acest sens. „În tot cazul, avizul Curţii va fi unul consulativ, având doar o valoare morală şi de autoritate“, a explicat Aurescu pentru NewsIn. Carta ONU prevede că avizele consultative nu au caracter obligatoriu, spre deosebire de hotărârile pronunţate în cadrul procedurii contencioase în faţa CIJ, aşa cum a fost cazul procesului dintre România şi Ucraina.

Potrivit ministrului sârb de Externe, Vuk Jeremici, miza procesului nu este anularea independenţei, ci stoparea deciziei de recunoaştere de către alte state şi reluarea negocierilor internaţionale privind statutul Kosovo. „Este puţin probabil ca CIJ să adopte o poziţie potrivit căreia este acceptată modificarea unilaterală a frontierelor statelor paşnice, democratice şi recunoscute internaţional, împotriva voinţei Consiliului de Securitate al ONU. Dacă acest lucru este permis, totul este permis“, a subliniat Jeremici.

România împărtăşeşte aceeaşi poziţie cu Rusia şi China, cele două state membre ale Consiliului de Securitate ONU care se opun independenţei Kosovo. Principalul argument al Rusiei este că Rezoluţia nr. 1244/1999 a Consiliului de Securitate ONU, care recunoaşte integritatea teritorială a Serbiei şi modificarea statutului Kosovo doar prin negocieri, este încă în vigoare şi nu permite proclamarea unilaterală a independenţei. Aceeaşi poziţie este susţinută de China, o ţară în care există numeroase minorităţi etnice care îşi doresc independenţa, şi de Spania, care se confruntă cu probleme similare. În cealaltă tabără se află Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa. Reprezentantul SUA la Haga, Harold Hongju Koh, a susţinut că dreptul internaţional nu interzice şi nici nu permite declararea unilaterală a independenţei şi că recunoaşterea noului statut este la latitudinea fiecărui stat suveran. Totodată, SUA consideră că independenţa Kosovo este singura cale către stabilitate în Balcani.

Este pentru prima dată, în ultimii 50 de ani, când Statele Unite şi Rusia se înfruntă într-o instanţă internaţională şi pentru a doua oară când CIJ este sesizată de Adunarea Generală a ONU, după procesul din 2003-2004 în care urma să se stabilească legalitatea construirii unui „zid de securitate“ de către statul Israel, în teritoriile palestiniene ocupate. Atunci, preşedintele George W. Bush a transmis în scris că susţine politica faptului împlinit promovată de premierul israelian.

La mai bine de un an după proclamarea independenţei, Kosovo rămâne un teritoriu cu o rată crescută a criminalităţii şi dependent de ajutoarele internaţionale, care au ajuns la circa 33 de miliarde de euro, începând din 1999. În schimb, regiunea are cele mai mari zăcăminte de crom din Europa, dar şi rezerve de cupru şi nichel, iar autorităţile vând drepturile de exploatare către statele occidentale care oferă susţinere kosovarilor.

Sursa: Cotidianul