Daily Archives: 23/01/2010
“Ispravile lui Dinu” sau lupta pentru fiinta romaneasca
Autor: Remus Tanasa-ND Italia
In 2009, la o suta de ani de la nasterea marelui filozof Constantin Noica, acesta a ajuns sa fie privit- cel putin ca Maiorescu-, drept un mare dascal al natiunii, cu un mare impact asupra imaginarului cultural al Romaniei actuale. Ca si ctitorul de la Junimea, si Noica este un capat de linie si in incepator de drum, stabilind stachete ametitoare pregatirii intelectuale a elitei visate, elaborand un program de lucru si incercand chiar punerea lui in opera, in pofida contextului istoric descurajant.
Haideti sa aflam cate ceva despre viata lui Constantin ( Dinu ) Noica. C. Noica este arestat in noaptea de 11 decembrie 1958, fiind ridicat de la locuinta sa din Campulung-Muscel, si dus la sediul Securitatii din Pitesti, unde va fi supus unei anchete care va dura un an si jumatate. Urma sa devina obiectul unei inscenari judiciare de amploare, in care au fost anchetati, arestati si condamnati multi oameni nevinovati. Pretextul inscenarii a fost cultural: lectura unor carti de-ale lui Cioran si Eliade (Cioran, Ispita de a exista; Eliade, La forêt interdite; Cioran, Lettre a un ami lointain;); apoi scrisoarea publica a lui Noica catre Cioran, adica Raspuns unui prieten indepartat, precum si alte texte ale lui Noica Anti-Goethe si Povestiri din Hegel. Procesul are loc la Tribunalul din Bucuresti, iar Noica, in calitate de cap al lotului Noica-Pillat, va fi condamnat la 25 ani de inchisoare sub tripla acuzatie de: 1) uneltire impotriva ordinii de stat; 2) raspandirea lucrarilor proprii sub forma de manuscris, raspandirea printre prieteni a cartilor lui Cioran si Eliade; 3) ascultarea de posturi de radio straine si comentarii dusmanoase la adresa autoritatilor. La procesul Noica-Pillat s-au dat sentinte care totalizeaza 268 ani de puscarie si 183 ani de degradare civica. Noica va iesi din inschisoare pe 8 august 1964, in urma amnistiei generale de care au beneficiat toti detinutii politici.
Alexandru Ioan Cuza-Viaţa, Domnia şi Reformele
Alexandru Ioan Cuza, (n. 20 martie 1820, Huşi, Moldova, astăzi în România – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), om politic, primul şef de stat al României, Domnitorul Moldovei, Domnitorul Ţării Româneşti, apoi Domnitorul Principatelor Unite Române.
Descendent al unei familii de dregători moldoveni, Alexandru Ioan Cuza a primit o educaţie europeană. Exponent al generaţiei paşoptiste, a luptat pentru reformă şi modernizare în mişcarea din primăvara anului 1848, apoi a desfăşurat o bogată activitate unionistă. Prin dubla alegere a lui Cuza, ca Domn al Moldovei şi ca Domn al Ţării Româneşti, s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române. Reformele adoptate sub domnia sa au pus bazele organizării instituţionale şi constituirii statului român modern. O coaliţie nefirească îl îndepărtează de la putere, acuzând abuzurile de putere ale domnitorului. Se stinge din viaţă în exil, întotdeauna cu gândul la România.
Cazul Abraham poate genera legea Holocaustului
Sentinţa prin care doi evrei din Galaţi sunt despăgubiţi pentru ororile îndurate în timpul regimului Antonescu poate constitui un precedent pentru alţi supravieţuitori.
Exemplul lui Devy şi Sami Abraham, cei doi fraţi deportaţi în Transnistria care au câştigat la Tribunalul Galaţi despăgubiri de 360.000 de lei pentru abuzurile regimului Antonescu, ar putea fi urmat de ceilalţi supravieţuitori din România ai Holocaustului. În prezent, mai sunt în viaţă doar 300. Aceasta este opinia preşedintelui Asociaţiei Evreilor Români Victime ale Holocaustului, Liviu Beriş, el însuşi un supravieţuitor din cel mare mare lagăr din Transnistria, Moghilev.
„Decizia este în mod cert întemeiată şi spun asta cu atât mai mult cu cât îl cunosc pe Devy Abraham şi ştiu cât l-a marcat acea groaznică experienţă. Foarte probabil, această decizie îi va determina pe mulţi alţi supravieţuitori să ceară despăgubiri în justiţie”, spune Liviu Beriş.
Badea Cârţan
Gheorghe Cârţan cunoscut şi sub numele de Badea Cârţan (n. 24 ianuarie 1849, Cârţişoara; d. 7 august 1911) a fost un ţăran român care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania, distribuind cărţi româneşti, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii lui Columna lui Traian şi alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independenţă al României.
“Muzeul Etnografic şi Memorial Badea Cârţan” din Cârţişoara deţine obiecte care i-au aparţinut.
Badea Cârţan a fost un ţăran originar din Cârţişoara(Sibiu), unde s-a născut în anul 1849. Acest cioban simplu a rămas în istoria românilor ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, toată viaţa sa dedicând-o acestui scop.
Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului Austro-Ungar şi nu se bucurau de drepturi, Badea Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea. Badea Cârţan, care a îndrăgit cu patimă cartea, cartea românească şi cartea de istorie, a trecut timp de 30 de ani de mai multe ori munţii, din porunca inimii, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărţi româneşti. Ajuns de mai multe ori la Bucureşti, el a cunoscut mai mulţi oameni de cultură, de la care a învăţat istoria românilor şi mai ales ideea romanităţii poporului român. Prin ideea romanităţii înţelegem faptul că românii au luat naştere în urma amestecului dintre daci şi romani. Dorind să vadă cu proprii săi ochi momentele care erau mărturii ale istoriei poporului român, Badea Cârţan s-a hotărât să plece pe jos la Roma. Ajuns acolo, Badea Cârţan s-a dus mai întâi la Columna lui Traian.
Maghiara va deveni limbă oficială în Ţinutul Secuiesc?
Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor Locali din Tinutul Secuiesc a anuntat, vineri, convocarea unei adunari, in 12 martie, la care sa fie discutat si aprobat un proiect de hotarare privind declararea limbii maghiare drept limba oficiala in Tinutul Secuiesc.
Comisia Permanenta a Adunarii Alesilor Locali din Secuime a fost infiintata in urma adunarii organizata de PCM si CNS la Odorheiu Secuiesc in data de 5 septembrie 2009. Potrivit acestei Comisii, urmatoarea Adunare ar urma sa aiba loc pe 12 martie, la Sfantu-Gheorghe.
“Invitam toti alesii locali din secuime, indiferent de aparteneta politica sau etnica, sa participe la lucrariile adunarii. Comisia Permanenta spera ca, de data aceasta, se va organiza o singura adunare. Pentru acest lucru, comisia a adresat scrisori conducatorilor formatiunilor politice care au reprezentanti in consiliile locale sau judetene din Tinutul Secuiesc, sa numeasca delegati in comisia de organizare (…) Comisia permanenta propune ca ordinea de zi sa cuprinda un proiect de hotarare privind declarea limbii maghiare ca limba oficiala in Tinutul Secuiesc”, sustine presedintele Comisiei Permanente, Farkas Csaba.
Che Guevara s-a ascuns cinci luni în Cehoslovacia, in 1966
Revoluţionarul cubanez de origine argentiniană Ernesto “Che” Guevara (1928-1967) s-a ascuns sub o identitate falsă în fosta Cehoslovacie, timp de cinci luni, în anul 1966, potrivit cotidianului Dnes, citând documente de arhivă.
Cu barba şi părul ras, “Che” a locuit din martie până în iulie 1966 în satul Ladvi (situat la 25 de kilometri sud-est de Praga), într-o vilă care i-a fost oferită de serviciul de informaţii cehoslovac.
Guevara a locuit împreună cu partenera sa de origine germană, Tamara Bunke (Tania), şi mai mulţi prieteni, pentru a se trata de astm, afecţiune de care suferea din timpul sejurului în Congo, potrivit Dnes.
