Originea ţăranofobiei
Autor: Ion Tcaci-ND Basarabia
Nu de puţine ori, atât în viaţa reală, cât şi în reţea când cineva doreşte să insulte o persoană, să-şi arate superioritatea sa în faţa acelei persoane o numeşte ţăran.
De unde a aparut această “moda” de a insulta pe cineva cu acest cuvant ? Sau mai bine zis, de unde vine acest obicei de a urâ ţăranii ?
De-a lungul istoriei, poporul român în marea lui majoritate a locuit la sate , populaţia oraşelor faţă de cea a satelor era foarte neînsemnată . Dacă mai socotim că majoritatea populaţiei de la oraşe nu erau români, ci armeni, greci, evrei, ruşi, polonezi şi alţii , ne dăm seama ca noi suntem un popor de ţărani.
Dacă eşti născut la oraş vezi unde sunt nascuţi parinţii tăi. Dacă părinţii tăi sunt născuţi la oraş vezi cine au fost bunicii tăi . Nu cred să existe nici 5% de români, care să fie oraşeni cel puţin de 5 generaţii. Şi atunci de unde această ură şi acest dispreţ faţă de ţărani ? Uneori unul care este anul 3 la facultate (deja mare oraşean) işi permite sa ii numeasca ţărani, pe cei care îi crede el inferiori lui.
La noi în Basarabia, ura aceasta pentru populaţia băştinaşă o manifesta ocupanţii , ei folosesc deseori plini de ură cuvântul “ţăran”, referindu-se la români, indiferent că sunt originari de la sat sau oraş .
Eu mă întreb: oare nu cumva românii, care dorind să insulte pe cineva îl numesc ţăran sunt cu psihicul afectat ? Pare a fi semnul unei suferinţe sufleteşti profunde , un fel de complex al inferioritaţii fată de nu ştiu cine, o incercare de a se distanţa de rădăcinile proprii, o încercare de a refuza realitatea (locul şi timpul unde s-au născut şi trăiesc), tentativă de a crea pentru sine o identitate nouă.
Sunt născut la oraş, însă am rude, colegi şi prieteni de la sate , marea lor majoritate sunt mai buni ca mine . De aceea, mă cuprinde un sentiment nu prea plăcut când văd cum cineva o face pe “marele orăşean” . Voi ce credeţi, e posibilă vindecarea celor suferinzi de “ţăranofobie” ?
10 comentarii10 Comentarii
Lasati un comentariu
Arboreaza Drapelul National
Carte pentru Basarabia
Ziua Drapelului
Ziua Imnului
Ziua Naţională
Noua Dreaptă Alba
Noua Dreaptă Braşov
Noua Dreaptă Italia
Noua Dreaptă Râmnicu Sărat
Altermedia
Eternul Maramureş
Graiul Neamului
Magazin Naţionalist
Mişcarea Naţional-Creştină
Misteria Carpatica
Napocanews
Noua Dreaptă
Oina.ro
Valea Timocului
Youtube
Avram Iancu
Corneliu Zelea Codreanu
Horia Sima
Mihai Eminescu
Petre Ţuţea
Radu Gyr
ai punctat bine la un moment dat. de obicei nebastinasii ii catalogheaza pe bastinasi tarani, moldoveni, ardeleni sau mitici.
fiti mandrii de originile voastre taranesti!
sus fruntea români !!!!!!!!!!!!!!!
Nu trebuie sa ne fie rusine de tarani romani caci sant oameni care au luptat pentru pamantul tari chiar daca uni au platit cu viata ,
Oamenii din mediu rural sunt foarte parolisti, foarte sinceri, foarte ospitalieri, foarte credinciosi.Ma tem ca in mediu urban altfel stau lucrurile.Tinerii de la sat, din pacate, in contact cu mediul urban o iau destul de razna si se poarta ciudat.Repet:din pacate!Se va schimba in curand si satul…datorita lor…
http://blogcatalin.wordpress.com/2010/01/17/ortodoxie-sau-moartemiting-de-protest-impotriva-ecumenismului/
“ocupantii” de care vorbesti tu au venit prin 40 si 44 imbracati in PUFOAICA cu cizme de cauciuc sparte in picioare, duhnind a votdca, in timp ce “taranii” avea frumoasele straie populare Romanesti pe care le cunoastem toti.
Excelent comentariu. “Taranofobia” este o fateta a destructurarii societatii romanesti.
O idee:
- incetati pe cat posibil a cumpara produse alimentare din supermarket-uri
- gasiti o familie de tarani-tarani (adica gospodari) si cumparati direct de la ei marea majoritate a produselor (porc, vita, gaini, oua, lapte, malai, faina, branza, miei); peste bun puteti cumpara de la proprietarii de balti
- e bine sa se cupleze mai multi sau mai multe familii pentru a fi cumparata o cantitate mai mare (nimeni nu poate stoca sa zicem 100kg de carne de porc)
- in Moldova cel putin puteti cumpara branzeturi excelente de la “basarabeni” – excelente produse
- taranii nu au nevoie de “ajutoare” ei au nevoie de un pret onest pentru munca lor si calitatea ei (caci sa nu spuna nimeni ca o gaina din supermarket poate fi la fel se sanatoasa si gustoasa ca o gaina crescuta cu porumb, iarba si gandacei – mananci o pulpa te-ai saturat)
Ca sa zic asa un bun pas inainte ar fi sa ne ţărănim si inţărăm.
Razvan! minunata idee…sa incepem boicotul! Romanul tot haiduc!
)
Problema mi se pare putin mai larga. Taranul e asociat cu ramanerea in urma din cauza conditiei sale de dependenta de industrie si de incapacitatea sa de a aduce, in forma organizarii sale de azi, un aport important in productivitatea societatii, alta decat subsistenta si supunerea fara logica in fata coruptiei administrative. De aceea, instinctiv, taranul e vazut ca formand o masa pe care guvernul o utilizeaza si o manipuleaza pentru a crea impresia majoritatii si a obtine legitimitatea in actiunile sale. Criticarea taranului e vazuta bine de guvern, care considera dezbinarea sociala ca pe o oportunitate in momentul actual in care politicienii nu au proiecte de dezvoltare. Nemaiputand da vina pe minoritati din cauza corectitudinii politice, “lasa”, incuranjand, de fapt, fie prin atatare discreta fie prin neglijenta, fie prin manipulare masiva si regulata tv, prin calitatea si natura programelor, clivajul oras-sat, incurajand critica taranimii, nepasatoare atat timp cat i se permite subsistenta – se multumesc cu ce au. Am elaborat un plan pe termen mediu-lung pentru depasirea situatiei, insa, din pacate, este consumatoare de resurse si timp, ca orice strategie cu scop moral, abstract, si nu de profit material pe termen scurt. Propagandei si etichetarii cu vocabula “taran” pentru a desemna primitivismul i se poate raspunde simplu: – da, consatene ! sunt doua categorii de tarani: unii de la sate si altii deghizati in oraseni… caci mai grav e sa critici un mod de viata fara a propune nimic in loc – de bine de rau, taranii au o mai mare independenta economica decat orasenii, care sunt parte a industriei si serviciilor, dar sunt mai dispensabili individual decat taranii, din posturile lor.