Blog Noua Dreaptă

Curtea Internaţională de Justiţie a tranşat disputa cu Belgradul, apreciind că fosta provincie sârbă nu a încălcat legislaţia internaţională prin proclamarea unilaterală a independenţei.

Sursa: APCurtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a decis, ieri, că declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, din februarie 2008, nu a încălcat dreptul internaţional general, un aviz consultativ care ar putea duce la sporirea presiunilor asupra statelor care nu au recunoscut încă noul stat balcanic, printre care şi România.

Instanţa “conchide că declaraţia de independenţă din 17 februarie 2008 nu a încălcat nici dreptul internaţional general, nici Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU din 1999 şi nici cadrul constituţional”, a declarat Hisashi Owada, preşedintele CIJ, la Palatul Păcii din Haga.

Curtea a răspuns astfel unei sesizări depuse de Serbia în octombrie 2008, avizată favorabil de Adunarea Generală a ONU.

Stat suveran

Imediat după anunţarea deciziei, ministrul kosovar de externe, Skender Hyseni, a declarat că aşteaptă revenirea Serbiei la masa negocierilor. “Dar aceste discuţii pot avea loc doar între două state suverane”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Priştina.

Omologul său sârb, Vuk Jeremici, a reiterat poziţia Serbiei, avertizând că Belgradul nu va recunoaşte “niciodată şi în nicio împrejurare independenţa Kosovo”.

Ministrul a subliniat că Serbia va continua lupta diplomatică pentru fosta provincie, recunoscând însă că aceasta se va desfăşura în condiţii mai dificile. Conştient că decizia riscă să aprindă spiritele atât în Serbia, cât şi în nordul Kosovo, Jeremici a făcut apel la populaţia sârbă să nu răspundă provocărilor.

Presiuni la adresa României

O primă consecinţă a deciziei ar fi, potrivit agenţiei Reuters, exercitarea de presiuni suplimentare asupra statelor comunitare care au refuzat până în prezent să recunoască independenţa fostei provincii sârbe – Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania.

Deşi puţin probabil, Serbia ar putea respinge avizul dat de instanţa de la Haga şi, în consecinţă, adopta măsuri împotriva fostei provincii, precum închiderea punctelor de frontieră, sistarea alimentării cu energie electrică sau impunerea unui embargo comercial.

Belgradul ar mai putea face un ultim efort de a readuce cazul în atenţia ONU graţie sprijinului ferm pe care îl primeşte de la Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate.

Pe de altă parte, acceptarea de către Belgrad a avizului CIJ i-ar înlesni efortul de aderare la spaţiul comunitar, urmând să negocieze separat statutul celor 120.000 de sârbi din nordul Kosovo.

“Avizul risipeşte ultimele îndoieli pe care le mai aveau statele care nu au rescunoscut încă independenţa Kosovo.”

FATMIR SEJDIU, preşedintele Kosovo

SEMNALE DIPLOMATICE

SUA cer europenilor să se alinieze deciziei CIJ

SUA au salutat, ieri, avizul Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) şi au cerut ţărilor europene “să se alinieze” deciziei Curţii, potrivit AFP.

“Avizul CIJ afirmă legalitatea declaraţiei de independenţă a Kosovo”, a spus purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Philip Crowley. “A venit momentul ca Europa să se unească pentru un viitor comun”, a adăugat el, o solicitare voalată adresată Serbiei şi celorlalte state europene care nu au recunoscut independenţa Kosovo.

Tot la “viitor” a făcut apel şi Germania, una dintre ţările care au recunoscut independeţa Kosovo. Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a cerut Belgradului şi Priştinei să se orienteze spre un “viitor european”, “în interesul populaţiei”. Omologul său francez, Bernard Kouchner, a apreciat la rândul lui, că independenţa Kosovo este “ireversibilă”.

Rusia, care nu a recunoscut independenţa fostei provincii sârbe, a apreciat că avizul curţii “nu schimbă cu nimic” situaţia. Un comunicat al Ministerului rus de Externe a precizat că decizia nu oferă bază legală pentru independenţa Kosovo şi a îndemnat la negocieri între părţile interesate.

În schimb, liderul regiunii separatiste georgiene Abhazia a jubilat. Avizul “confirmă dreptul la autodeterminare” al Abhaziei şi Osetiei de Sud, a declarat preşedintele abhaz, Serghei Bagapş.

În vreme ce secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a avertizat în privinţa oricăror “provocări” ce ar putea apărea, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a asigurat că forţa NATO din Kosovo “va continua să-şi exercite mandatul pentru a menţine un mediu sigur, în interesul tuturor comunităţilor”.

ISTORIE

De la Tito la Thaci

•1946 – Provincia este integrată în Federaţia Iugoslavă a comunistului Josip Broz Tito

•1989 – Slobodan Miloşevici revizuieşte Constituţia sârbă, reducând considerabil autonomia Kosovo

•1997 – Intră în scenă Armata pentru Eliberare a Kosovo (UCK), care declanşează un război de gherilă împotriva forţelor sârbe

•1998 – Forţele lui Miloşevici reprimă UCK şi pe adepţii acesteia. Mii de etnici albanezi din Kosovo sunt ucişi.

•Iunie 1999 – Belgradul, constrâns de atacurile NATO, îşi retrage forţele din Kosovo, ajuns apoi sub protecţia ONU (MINUK) şi a Alianţei Nord-Atlantice

•2005 – Emisarul ONU Martti Ahtisaari începe o misiune pentru stabilirea un statut definitiv al Kosovo

•2006 – Încep negocierile între sârbi şi albanezi, însă tratativele eşuează în anul următor

•17 februarie 2008 – Parlamentul din Kosovo proclamă unilateral independenţa Kosovo, recunoscută în prezent de 69 de ţări

Sursa: Evenimentul Zilei

6 comentarii