Blog Noua Dreaptă

Autor: Andrei Ursoiu-ND Timișoara

In aceste vremuri tulburi pe care tara noastra le traieste, atat din punct de vedere politic si economic, dar si moral, multi dintre noi isi pierd nadejdea. Simpli romani, dar si unii tineri nationalisti par debusolati. Parca se asteapta ceva salvator, o figura proeminenta sau un eveniment care sa rastoarne troaca cu mocirla din ultimi 20 de ani. Analizand totusi obiectiv modul in care se desfasoara lucrurile, licarirea de speranta exista doar in noi insine. Schimbarea trebuie sa aiba loc la nivelul individului, deci in fiecare dintre noi. Adesea cautam vinovati in curtea altora,  fara sa realizam cat de orbiti suntem de propriul nostru orgoliu si de neapasarea noastra.

Asadar, daca vorbim de o schimbare, vorbim de o transformare radicala, asemenea unei revolutii. Nu este vorba de o revolutie sociala si cu atat mai putin de una materiala, ci schimbarea trebuie sa inceapa printr-o REVOLUTIE SPIRITUALA. Deci accentul se pune pe primatul fondului si in cele din urma a formei.

Corneliu Zelea Codreanu trasa ca doua virtuti de baza ale nationalistului DISCIPLINA si DRAGOSTEA. Aceste doua calitati sunt straine si lipsesc cu desavarsire multor romani contemporani noua. Cu toate acestea, noi, tinerii nationalisti, trebuie sa intelegem ca DISCIPLINA si DRAGOSTEA nu se anuleaza, ci se completeaza si se sustin reciproc. Prin urmare trebuie insusite de fiecare asa cum se cuvine. Pentru a intelege mai bine cele doua principii, voi sintetiza ceea ce spunea Capitanul:

Miscarea Legionara nu se intemeiaza exclusiv nici pe principiul autoritatii si nici pe acela al libertatii. Ea isi are temeliile infipte in principiul dragostei. In el isi au radacinile, atat autoritatea, cat si libertatea. Dragostea se afla la mijloc, intre ele si deasupra lor, cuprinzandu-le pe amandoua in tot ce au ele mai bun si inlaturand conflictele dintre ele. Dragostea nu poate aduce nici tiranie, nici impilare, nici nedreptate, nici razvratire sangeroasa, nici razboire sociala.

Dragostea nu desfiinteaza insa obligatia de a fi disciplinat, dupa cum nu desfiinteaza obligatia de a munci sau pe aceea de a fi ordonat. Disciplina o practicam pentru a ne urca pe inaltimile vietii dar si pentru a obtine succesul in lupta: cu natura sau cu dusmanii. Disciplina este chezasia biruintei, pentru ca ea asigura unitatea efortului. Disciplina nu te injoseste, nu iti stirbeste din personalitate, ci te face biruitor. Si daca biruintele nu se pot castiga decat cu jertfa, disciplina este cea mai mica dintre toate jertfele pe care un om poate sa le faca pentru victoria neamului sau.

Iata ca aceste doua elemente, DISCIPLINA si DRAGOSTEA, constituie un punct de pornire pentru o revolutie veritabila, este vorba de o REVOLUTIE SPIRITUALA. Nu vorbesc de spirit in sens absolut religios, ci ma refer la tot ce inseamna omul: ganduri, atitudini, reactii, opinii, sentimente etc.

Fara sa intelegem ca schimbarea in bine pentru aceasta tara va incepe doar prin noi si cu noi, nu vom imbunatati nimic. Trebuie renuntat la atitudinea blazata de tipul “lasa ca fac altii” si constientizat ca atata timp cat noi, nationalistii crestini, vom sta deoparte, devenim la fel de vinovati pentru tot dezastrul din Romania.

Sa cugetam profund la versurile lui Radu Gyr:

Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.

Cat inima în piept iti canta
ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta
când te ridici cu-n steag, mai sus ?

Infrant nu esti atunci când sangeri,
nici ochii când în lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.