Blog Noua Dreaptă

O delegaţie a filialelor ND Baia Mare şi ND Baia Sprie s-a deplasat pe data de 14 august la mormântul eroului local Grigore Pintea cunoscut ca şi ”Pintea Haiducul”. Membrii delegaţiilor au depus o coroană în cinstea haiducului local, au spus o rugăciune şi au ţinut un moment de reculegere în memoria haiducului.

Scurt Istoric

Grigore Pintea, cunoscut ca şi Pintea Haiducul, s-a născut în jurul anilor 1660 – 1670 (nu se ştie exact) în satul Măgoaja, comuna Chiuieşti, judeţul Cluj. În timpul tinereţii ajunge în satul Budeşti din Maramureş unde este luat de slugă de către un boier local numit Raitos. Cu timpul devine nemulţumit de condiţiile de viaţă si fuge in codrii cu gândul să devină haiduc. Prima menţiune documentară a acţiuniilor lui Pintea datează din anul 1694 cănd acesta se află în preajma oraşului Baia Sprie. Cetele lui de haiduci sporesc repede, astfel în anul 1700 avea sub conducere 3 cete de haiduci, ceata principală în care era şi el cuprindea 120 de oameni. Una dintre cea mai mare acţiune întreprinsă de

Pintea şi cetele lui este descrisă de judele din Baia Sprie si predată omologului său din Baia Mare, în care îi face cunoscut că cetele lui Pintea au atacat castelul din Rona şi au omorât 250 de soldaţi, prădând castelul de bunuri şi de cei 150 de cai care erau in curtea castelului. În faţa acţiunilor tot mai îndrăzneţe ale lui Pintea, între anii 1699 şi 1702 autorităţile militare şi civile au pus o recompensă pentru prinderea lui, viu sau mort, în valoare de 500 de taleri. Bunătatea lui Pintea faţă de ţăranii săraci şi oprimaţi se arată în acţiunile lui când tot ce prăda le dădea lor. Astfel în anul 1698 se menţionează că cetele lui i-au prădat pe negustorii Ambruss si Istvan Kosegyi în jurul oraşului Baia Mare, bunurile lor fiind împărţite ţăranilor din satul Mara. Atacurile lui Pintea erau îndreptate în primul rând spre marii boieri, iar ura lor faţa de Pintea era nemărginită, explicând astfel cruzimea cu care erau omorâţi haiducii prinşi. Prin anul 1700 pagubele produse de haiducii lui Pintea marilor negustori erau aşa de mari încât împăratul Leopold I al Austriei a mai pus încă 500 de taleri pentru capul lui. În anul 1703 Pintea se alătură răscoalei antihabsburgice si pe 13 august în acelaşi an asediază oraşul Baia Mare, obligând autorităţile să se supună. Pe 14 august Baia Mare se supune şi ca răsplată oamenii lui Pintea sunt serviţi cu 7 căruţe de pâine, carne şi vin. Se pare că mâncarea a fost otrăvită că la un moment dat oamenii au aruncat-o şi au spart butoaiele de vin, îndreptându-se să asedieze din nou oraşul. După ce au spart poarta oraşului, haiducii au intrat înăuntru şi s-au angajat în lupte corp la corp cu soldaţii din oraş. Din păcate, în timpul luptelor Pintea este ucis mişeleşte de la distanţă de un glonţ tras de Dessi Istvan, proconsul în magistratura oraşului. Procesul verbal care certifică moartea lui Pintea, arată ura autorităţilor faţă de el pentru acţiunile întreprinse, fiind numit “hoţ înveterat”. Legenda spune că trupul lui a fost luat de haiduci şi dus în codrii muntelui Gutâi si înmormântat acolo. Astfel se încheie viaţa unuia dintre cei mai “însemnaţi români al secolului al XVIII-lea” după cum a spus Nicolae Densuşianu.