Blog Noua Dreaptă

In perioada 20-23 august o delegaţie a MNC în frunte cu preşedintele ei, Sergiu Laşcu, s-a deplasat în sudul Basarabiei, care se află în prezent sub stapânirea autorităţilor ucrainiene, în localităţile Camâşovca (Hagi-Curda), Ismail, Chilia, Reni, Anadol şi Cetatea Albă. Delegaţii s-au întâlnit cu comunităţile româneşti, aflând din prima sursă problemele cu care se confruntă românii de pe acest teritoriu. Totodată, camarazii delegaţi au dăruit sute de cărţi româneşti, punând bazele primei biblioteci româneşti din Basarabia de Sud.

Încă o noutate îmbucurătoare care au adus camarazii este înfiinţarea noii filiale a organizaţiei pe acest străvechi pământ românesc.

Mai multe poze pe site-ul MNC

O delegaţie a filialelor ND Baia Mare şi ND Baia Sprie s-a deplasat pe data de 14 august la mormântul eroului local Grigore Pintea cunoscut ca şi ”Pintea Haiducul”. Membrii delegaţiilor au depus o coroană în cinstea haiducului local, au spus o rugăciune şi au ţinut un moment de reculegere în memoria haiducului.

Scurt Istoric

Grigore Pintea, cunoscut ca şi Pintea Haiducul, s-a născut în jurul anilor 1660 – 1670 (nu se ştie exact) în satul Măgoaja, comuna Chiuieşti, judeţul Cluj. În timpul tinereţii ajunge în satul Budeşti din Maramureş unde este luat de slugă de către un boier local numit Raitos. Cu timpul devine nemulţumit de condiţiile de viaţă si fuge in codrii cu gândul să devină haiduc. Prima menţiune documentară a acţiuniilor lui Pintea datează din anul 1694 cănd acesta se află în preajma oraşului Baia Sprie. Cetele lui de haiduci sporesc repede, astfel în anul 1700 avea sub conducere 3 cete de haiduci, ceata principală în care era şi el cuprindea 120 de oameni. Una dintre cea mai mare acţiune întreprinsă de

Pintea şi cetele lui este descrisă de judele din Baia Sprie si predată omologului său din Baia Mare, în care îi face cunoscut că cetele lui Pintea au atacat castelul din Rona şi au omorât 250 de soldaţi, prădând castelul de bunuri şi de cei 150 de cai care erau in curtea castelului. În faţa acţiunilor tot mai îndrăzneţe ale lui Pintea, între anii 1699 şi 1702 autorităţile militare şi civile au pus o recompensă pentru prinderea lui, viu sau mort, în valoare de 500 de taleri. Bunătatea lui Read more

de Horia Sima

Am observat adeseori in exil, în cursul confruntarilor de opinii între diversi pribegi, cum, unii autori, nemaiavând alte argumente pentru a-si combate adversarul, se leaga de originea etnica a celui in cauza, asvârlindu-i in fata acuzatia ca ar fi strain. Nimic mai gresit si mai lipsit de fundament real. Acei ce se servesc de astfel de argumente, mai întâi trebue sa stie de e o natiune, caci de la aceasta entitate trebue sa pornim ca sa distingem pe un strain de un român.

Natiunea este in primul rând o realitate spirituala. Are un suflet colectiv, un suflet national, si numai cine simte vapaia lui poate fi sigur ca e român. Aceasta întrepatrundere între individ si neam se realizeaza pe cai misterioase, care nu sunt accesibile din afara eului sau.

Cine e român, traieste într’o stare de tensiune si de suferinta permanenta pentru soarta neamului sau, pe care Corneliu Codreanu o defineste ca o stare de “mistica nationala”.

Dat fiind caracterul supranatural al unui neam, in componenta lui fizica pot sa participe tot felul de etnii. Fragmente de popoare se pot contopi in albia straveche a unui popor. Deci, pot exista români coborîtori directi din trunchiul daco-roman, dupa cum pot exista români de data mai recenta, care s’au desprins din alte neamuri si s’au asezat in mijlocul nostru. Limitele unui neam sunt determinate de stralucirea spiritualitatii lui. Sufletul unei natiuni se extinde in spatiu si in timp pâna unde îi îngaduie forta lui creatoare. Read more

Pe data de 9 august a fost sfinţită o nouă troiţă în satul Gorneana, com. Bor – Valea Timocului. Aceasta troiţă a fost ridicată pe terenul care a fost donat Bisericii Ortodoxe Române – parohiei din Gorneana de către familia lui Nenad Lapadatovici din satul respectiv. Slujba de sfinţire a fost oficiată de către Părintele Boian Alexandrovici, protopop al Daciei Ripensis.

Apartenenta la o anumita etnie sau rasa nu ar trebui sa fie un criteriu de selectie a angajatilor din domeniul public, au anuntat mai multi ministri federali canadieni. ’’Mi se pare anormal ca o persoana sa nu isi poata prezenta candidatura pentru ocuparea unui post guvernamental, la orice nivel, doar pentru ca nu apartine unui grup rasial etnic recunoscut’’, a declarat recent Jason Kenney, ministrul federal al Imigratiei si Cetateniei din Canada. In replica, reprezentantii sindicatului functionarilor publici sustin ca doar un numar foarte mic de posturi este rezervat anumitor grupuri, exemplificind situatia cu datele din 2008: din cele aproximativ 5.000 de locuri de munca guvernamentale, doar 91 au fost rezervate unor grupuri etnice sau rasiale. In schimb, mai arata sindicalistii, inainte ca politicile de discriminare pozitiva sa fie puse in practica, minoritatile vizibile (inclusiv autohtonii) erau puternic subreprezentati in functiile publice.

In cadrul acestor politici de reprezentare ’’echilibrata’’ a diferitelor grupuri in interiorul aparatului guvernamental, Ottawa se bazeaza pe datele furnizate de Statistics Canada referitoare la proportia fiecarei etnii in totalul populatiei canadiene. Or, arata ministrii federali, datelor statistice din ultimul an arata ca numarul de autohtoni si femei care lucreaza in sectorul public a depasit procentul de reprezentativitate la nivel national. Astfel, 4,5% dintre angajatii publici provind din rindurile autohtonilor, in timp ce aceasta categorie nu reprezinta decit 3% din populatia Canadei; iar 54,7 % dintre lucratorii guvernamentali sint femei, fata de un procent de 54,2% din totalul populatiei. Coincindenta sau nu, anuntul Guvernului de la Ottawa de a renunta la discriminarea pozitiva a survenit imediat dupa decizia lui Munir Sheikh de a demisiona de la conducerea Statistics Canada, in urma scandalului provocat de modificarea modului de a culegere a datelor la recensamintul din 2011.

Sursa: Zig-Zag

“Agenţii Siguranţei mişunau peste tot. Bunã oară, într-o dimineaţă din Februarie 1938, imediat ce am deschis doi civili au sosit şi au stat peste 3 ore cu câte o ţuică în faţă la o masă urmărind orice mişcare, cine intra sau ieşea.

Pe la 11 Căpitanul a intrat şi a căutat cu privirea pe şeful unităţii. La intrarea lui cei doi „clienţi” au părăsit precipitaţi localul. Ne-am aliniat în faţa tejghelii. Eram 5 chelneri şi şase copii. Nu-l văzusem de o săptămână pe Căpitan. Era tras la faţă şi trist. Foarte trist. A venit spre noi. Unuia i-a îndreptat băscuţa de pe cap, altuia gulerul hainei, iar pe mine m-a prins de bărbie şi mi-a zâmbit:

- Curaj, iedule!

N-am mai putut să-i răspund: „Să trăieşti Căpitane!” că un nod mi s-a urcat în gât şi ochii mi s-au umplut de lacrimi. Pe uşa din spate, comandantul Livezeanu a intrat şi s-a îndreptat spre Căpitan. Acesta, după ce ne-a învăluit cu o privire caldă, plină de părere de rău că rămânem pe drumuri, s-a îndreptat spre ieşire împreună cu Livezeanu. Au stat de vorbă vreo 5 minute. Probabil că ni se hotărâse soarta căci, din când în când, comandantul Livezeanu dădea aprobator din cap – îl vedeam prin vitrină – în timp ce Căpitanul, cu mâna pe mânerul uşii, ne-a mai privit pentru ultima oară fără să ne vadă – de parcă s-ar fi uitat prin noi – şi a ieşit repede. Read more

Sursa: Napocanews

Un plan anunţat vineri de primarul oraşului Monok (Nord – Est-ul Ungariei), prin care se dorea acordarea unei adrese permanente pentru ungurii care nu au reşedinţa în Ungaria şi au aplicat pentru cetăţenie, a fost declarat ieri ilegal de către Tamas Wetzel, reprezentant al guvernului.

Primarul Zsolt Szepessy a declarat, vineri, pentru agenţia de ştiri MTI că decizia sa a fost aprobată de Consiliul Local al oraşului Monok şi a adăugat că locul de naştere al preşedintelui reformator Lajos Kossuth va fi folosit drept adresă pentru buletinele acestora.

“Deţinerea unei adrese permanente în Ungaria duce la mai multe drepturi pentru acei cetăţeni”, a spus Szepessy, încurajând şi alte municipalităţi să-i urmeze exemplul. Read more

Comunitatile de rromi (tigani) din Europa, aflate in centrul disputei privind imigratia in Franta, sunt alungate de saracie din Romania si Bulgaria, cele mai sarace tari din UE.

“Aici suntem ca vagabonzii. Noi nu avem de lucru, nu avem nimic”, a declarat Ion Gheorghe, unul dintre rromii (tiganii) repatriati la Bucuresti din Franta, ca parte a unei represiuni guvernamentale privind taberele ilegale de rromi (tigani), etichetate de unii ca rasista si xenofoba, scrie AFP.

“Vom sta acasa daca vom gasi de lucru, dar e dificil, pentru ca aceasta tara este mai saraca decat Franta”, a spus un alt rrom (tigan) din Romania, care a plecat impreuna cu familia din Grenoble.

Romania a fost lovita de una dintre cele mai grave recesiuni din blocul celor 27 de state UE. Estimarile arata ca economia sa se va contracta in acest an, iar guvernul a trebuit sa ia masuri drastice de austeritate, inclusiv reducerea salariilor din sectorul public cu 25 de procente, pentru a indeplini conditiile FMI.

Multi romani, nu doar rromi (tigani), au fost obligati sa isi incerce norocul in strainatate, in tari precum Spania, Italia si Franta, comenteaza AFP. Read more

Numărul a fost rostit de preşedinta Asociaţiei Ţigăneşti Yerba-Buena, din Sevilla, Pilar Heredia, care a trimis o scrisoare preşedintelui Guvernului şi ministrei Politicilor Sociale în care le cere să se pronunţe public cu privire la deportările rromilor (tiganilor) din Franţa.

Peste 50.000 de ţigani din Europa de Est, majoritatea din Romania, trăiesc în Spania, conform Fundaţiei Yerba-Buena, care avertizează că ceea ce se petrece acum în Franţa ar putea “foarte simplu să se petreacă şi să se mute” şi în Spania, informează Diario de Leon. Într-un comunicat emis de Asociaţia Ţigănească Yerba-Buena, din Sevilla, semnat de preşedinta asociaţiei şi fostă membră a Institutului Femeii, Pilar Heredia, a cerut Guvernului să se pronunţe asupra expulzării ţiganilor din Romania şi Bulgaria din Franţa.

Sursa: Adevarul

La jumătatea lunii august, reprezentanti ai aromânilor din Albania, România, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Serbia, SUA, Franta si Germania s-au reunit în localitatea Moscopole din Albania, pentru ceea ce organizatorii anuntau pompos a fi “cea mai mare actiune de redesteptare a spiritului aromânesc din ultimul secol”.

Ingrijorati fiind de proliferarea la scară internatională a unor asociatii fără legitimitate (Fara Armânească din România, Uniunea Vlahilor din Albania, Asociatia Vlahilor din Albania, Mandra Vlahă – Albania, Consiliul Aromânilor/Macedonarmânilor etc.), care pretind dreptul de a-i reprezenta colectiv pe aromâni în relatiile acestora cu institutiile statale si internationale si alarmati fiind totodată de tendintele acestor entitati “neoaromâniste” de a manipula si a falsifica constiinta identitară a aromânilor, de la un astfel de eveniment nu putea lipsi o delegatie a Noii Drepte, formată din camarazii Swen M. Geblescu si Florin Vlădescu.

După cum ne asteptam, odată ajunsi la Moscolope, în loc de cei “15.000 de aromâni din sud-estul Europei” anuntati de organizatori, delegatii Noii Drepte au numărat maxim 2.000 de aromâni care au venit, potrivit propriilor declaratii, pentru muzică si dansuri traditionale! Insă organizatorii, un asa zis “Consiliu al Armânilor”, erijat în reprezentant al comunitătilor de aromâni de pretutindeni, a folosit prilejul să îi folosească din nou pe aromâni ca masă de manevră pentru scopuri pe cât de aberante, pe atât de murdare si au dat citire unei proclamatii potrivit căreia, nici mai mult, nici mai putin, “aromânii se declară popor regional in Balcani”! Astfel, aromânii care au răspuns invitatiei si au ajuns la Moscolope mânati de dorul pentru vatra străbunilor, s-au trezit că legitimează, de fapt, negotul cu identitatea aromânească, ca de atâtea alte ori când au fost invitati la câte o adunare, doar ca să facă figuratie în drama obscură pusă în scenă de personaje veroase.

Surprizele însă nu s-au oprit aici: nu mică ne-a fost mirarea când organizatorii acestei farse au citit mesajul adresat Consiliului Armânilor de Prim-Ministrul României, prin care Emil Boc (sau un consilier trădător?) îi asigură pe organizatorii manifestării că “Guvernul României încurajează organizarea de evenimente dedicate celebrării traditiilor si culturii minoritătilor nationale care trăiesc pe teritoriul tării noastre. Salutăm cu deosebit interes sărbătoarea comunitătilor de armâni, prilej pentru promovarea specificitătii lingvistice a minoritătii armâne.” Iata deci cum, pentru prima oară se vorbeste despre aromâni ca despre o minoritate natională si nu ca despre ramura sudică a poporului român! Iată cum însusi Prim Ministrul României, de la cel mai inalt nivel, validează tezele anti-nationale ale colegului său de partid, deputatul PDL Costică Canacheu, care a intentat proces Statului Român pentru recunoasterea oficială a aromânilor ca.. minoritate natională! Read more

Sursa: Eternul Maramureş

Următorul material este adresat doar adulţilor, părinţilor şi oamenilor responsabili. Nu este recomandat celor care doresc cu tot dinadinsul să distrugă viaţa, sănătatea şi viitorul copiilor lor!

Dacă vă întrebaţi ce caută, pe un site care se consideră a fi de bun simţ, un astfel de titlu, vă atrag atenţia că de asta au parte acum copiii noştri, de la cele mai fragede vârste. Nu credeţi? Hai să facem un test: Deschideţi televizorul la un program de desene animate. Sau căutaţi o emisiune pentru copiii. Sau pur şi simplu uitaţi-vă la câteva reclame. Sau luaţi un CD / DVD cu desene animate din ciclul Walt Disney, dublate în limba română, şi veţi auzi în loc de cântece pentru copii, un fel de ritualuri de preaslăvire a hot-dog-ului. Sau, mai la îndemâna tuturor, uitaţi-vă pe canalul naţional (TVR1 oare nu e acelaşi la care se prezintă emisiuni “împotriva obezităţii”?) duminica dimineaţa, la “Clubul Disney”, unde cântăm despre “câine fript” (hot dog). CÂNTĂM despre cum să ne distrugem sănătatea! E posibil aşa ceva? Din şi pe banii celor care plătesc abonament ca “fleţii” la tembeliziunea naţională! Nu credeţi? Vizionaţi cu sunet!

La un alt program TV, înainte de film, se spune ceva de genul “luaţi-vă punga de pop-corn în braţe, căci urmează filmul…..”

Pe un canal de desene animate, cu programe şi desene animate realizate într-o ţară vecină, găseşti animaţii, “poveşti tradiţionale” cică, în care se dezbracă “prinţesele” după bunul plac al realizatorului. Nu credeţi, nu-i aşa, dragi părinţi? Vă invit să vizionaţi un desen XXX, adică interzis copiilor sub 18 ani! Read more

Multe minuni mari s-au petrecut în Rusia în vremea stăpânirii sovietice. Părintele Haralambie Vasilopulos ne prezintă câteva astfel de întâmplari în cartea “Minuni contemporane din Rusia”, apărută în 1986. O astfel de minune s-a petrecut cu un om de ştiinţă comunist, care a dat mărturie de trecerea sa de la ateism la Ortodoxie. Nu şi-a făcut cunoscut numele, deoarece pe atunci puteai să-ţi pierzi viaţa pentru o aşa declaraţie. Iată scrisoarea sa.

Sunt om de ştiinţă şi membru de partid. Până în 1967 eram ateu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial am fost rănit, lângă Pskov. Înainte să fiu rănit, am văzut în vis un bătrân, care m-a prevenit de cele ce se vor întâmpla. Chiar mi-a arătat unde voi fi împuşcat. Totul s-a întâmplat întocmai cum mi-a zis. Am fost rănit de trei gloanţe…

Ca mulţi alţii, auzisem de arătările Sfântului Dimitrie din Thessalonic. El, împreună cu alţi trei bătrâni se arătau adesea în somn oamenilor, chiar dacă erau evrei sau atei. De curând, am fost într-o delegaţie în Siberia. Acelaşi fenomen, acelaşi fel de vise se petrec şi acolo. De obicei, apar doi sau trei bătrâni. Ei se înfăţişează chiar şi celor din populaţiile care n-au auzit niciodată de Hristos, şi ai căror părinţi sunt păgâni. Visele în care se arată sunt foarte limpezi, şi în ele se proroceşte că schimbări se vor face asupra întregii lumi, şi un mare număr de oameni va trece la dreapta credinţă…

În seara zilei de 14 august, multe locuri răsunau de bătaia clopotelor, deşi nu era nici o biserică pe o rază de mulţi kilometri – cu atât mai puţin, nişte clopote. Soţia şi fiul meu au auzit la rându-le bătaia clopotelor. Sunetele au răsunat prin ţinut pentru mai bine de un ceas. Se auzea bătaia aparte a unui clopot mare şi a altor câteva mai mici. Aşa că vechea zicală, „Auzim clopotele, dar nu vedem niciunul”, s-a înfăptuit! Nimeni n-avea nici cea mai mică idee despre ce s-a întâmplat – nici măcar autorităţile. Întâmplarea i-a impresionat însă puternic pe toţi, membri şi nemembri de partid… Read more

88 tabere de rromi (tigani) au fost desfiintate pana acum in Franta, a anuntat ministrul francez de Interne, Brice Hortefeux. Potrivit acestuia, comparativ cu 2008, delincventa membrilor de nationalitate tiganeasca a crescut cu 138% in Paris.

Ministrul Brice Hortefeux a declarat, citat de nouvelobs.com, ca aproximativ 850 de rromi (tigani) vor fi trimisi in tarile lor, subliniind ca acestia primesc ajutor financiar (300 de euro pentru un adult, 100 de euro pentru un minor) doar o singura data.

Potrivit acestuia, miercuri dimineata, se va intalni cu ministri romani, cu care va discuta despre problema rromilor (tiganilor).

In plus, ministrul francez s-a declarat dispus sa-l primeasca pe cardinalul Andre Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris, dupa criticile lansate de mai multi clerici pe tema masurilor impotriva rromilor (tiganilor), precum si dupa remarcile Papei. Read more

Tiganii din Franta au ajuns sa traiasca mult mai bine decat romii (tiganii) ”mai smecheri” din tara. Primesc bani de la statul francez fara sa faca nimic. Franta plateste pentru fiecare tigan care paraseste Franta cate 300 de euro, iar pentru fiecare puradel cate 100 de euro. Basca avion gratis. O familie de tigani e alcatuita in medie din cei doi soti plus 4 copii, ceea ce inseamna 1.000 de euro de familie. Lasand la o parte faptul ca la fiecare 10 familii e un fel de bulibasa, rezulta ca respectiva comunitate se alege cu 10.000 de euro de la statul francez. Pentru ce? Ca sa faca un zbor gratis cu avionul pana in Romania. Dupa ce stau in tara vreo 3-4 saptamani, maximum, tiganii pleaca la loc in Franta. Asa ca au descoperit un mod inedit de a face profit pe seama statului francez.

“Europa e atat de indobitocita de ‘corect politic’ incat a ajuns sa accepte cu mandrie astfel de absurditati: Franta nu numai ca plateste din taxele francezilor bilete de avion pt a expulza straini ce comit infractiuni, ba chiar mai si plateste acei straini, fara o justificare realista. In 2009, Franta a cheltuit 18 milioane de euro cu expulzarea a 22.000 straini, din care cea mai mare parte (15.000) erau tigani est-europeni. Care 15.000 de tigani s-au intors chiar mai numerosi, observand ca oricum nu trebuie sa isi faca griji nici pt biletul de intoarcere, nici pt niste bani de buzunar la revenirea in tara. Ba chiar un discriminat proaspat intors ieri in Rumunia, facea calculele : ” fratioare, noi eram cam 5 persoane basca puradeii; am primit de la franceji 2200 de euroi, si daca gasesc sa privatizez ceva aici bine, daca nu ma intorc sa imi iau alta transa de bani prin noiembrie tot in Francia ca astia ie generosi…”, comenteaza senatorul Iulian Urban. Read more

„Anume totalitatea valorilor, orientarea spirituală comună și formează unitatea noastră spirituală, faptul care este mai presus de toate graniţele politice, şi nici un partid politic care ameninţă cu separarea noastră nu este în măsură să rupă această unitate. Cu cât mai devreme vor înţelege acest lucru, cu atât mai puține forţe vor irosi”.

Declaraţia aparţine Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril şi a fost lansată în cadrul întălnirii cu arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei în frunte cu ÎPS Mitropolitul Vladimir la Mănăstirea Solovki.

Salutându-l pe ÎPS Mitropolitul Vladimir, Patriarhul Kiril a declarat că în pofida faptului că moldovenii nu vorbesc o limbă slavă, Republica Moldova este considerată de Patriarhia Rusă partea componentă a Sfintei Rusii, care nu este un concept etnic, sau politic, ci unul spiritual. Read more

Liderul comunităţii musulmane austriece a salutat construirea de moschei cu minarete în marile oraşe din această ţară, declanşând furia celor de extremă dreapta care au mers până acolo încât au avertizat că este evidentă nevoie sa se puna capăt imigraţiei din ţările musulmane.

Într-un interviu al agenţiei de presă asutriece, APA, publicat în această duminică, 22 august 2010, liderul comunităţii musulmane din Austria (IGGiÖ) Shakfeh Anas, a spus că îşi doreşte să vadă câte o moschee cu minaret în fiecare dintre capitalele celor 9 provincii ale Austriei.

“Este dorinţa mea pentru viitor”, a spus el. “Pentru totdeauna de acum, nu-i putem împiedica pe oameni să îşi exercite (dreptul) la o libertate religioasă reală, care este protejat prin constituţie”, a adăugat el. Aceasta presupune ca musulmanii să aibă nu doar o cameră de rugăciune, ci şi o moschee cu minaret, a declarat Shakfeh.

“Pot exista discutii pe tema inaltimii minaretelor, si negocieri, iar existenţa difuzoarelor pentru chemarea la rugăciune nu este obligatorie”, a mai spus el. Read more

Istoria Haiducului Stângã se încadreazã în istoria comunã a românilor nord si sud-dunãreni. Haiducia vremii moderne, cea din secolul trecut, se revarsã în miscãrile de eliberare nationalã, formând adesea forta de soc a acestora. In Bulgaria, de pilda, ultimii haiduci se încadreaza în miscarile din 1878. Macedonia, partial si în Bulgaria, haiducii devin dupa aceea ce cunoastem sub numele de comitagii. Aduceau aci meodele lor de lupta faurite în decursul luptei lor cu precadere anti-otomane.

Cazul haiducului român sud-dunarean Stângã se distinge tocmai prin aceea ca el ia atitudine înversunata împotriva islamizarii fortate, fiind, dupã câte socotesc, ultimul de acest fel. Caracterul anti-islamic, anti-otoman, este traditional in baladã. In cazul lui Stanga, consumat la anul 1844, documentele ramase in arhivele turcesti si cele romanesti, confirma aproape intru totul spusele baladei populare sud-dunarene pe tema haiducului si luptei sale.

Intr’o carte de “Legende poporane romanesti. Legende istorice” se gaseste urmatoarea povestire frumoasa despre Haiducul Stanga devenit legendar si din care noi redam aci un fragment socotit mai caracteristic.

“… Stângã trãia într’o stâncã din Apa Rece, care locuintã prezenta un drum destul de periculos la intrare. Poarta locuintei lui era o simpla gaura pe care nu se putea patrunde decat in pozitie orizontala, pe branci. Era lunga de vreo 2-3 metri. Intrai apoi intr’o incapere mare, lucrata in piatra; de aci dãdeai intro’o alta usa mai mica pe care nu poti intra decat tot asa punandu-te pe branci. Read more

Primul grup de migranţi deportat vineri din Franţa în Bulgaria a fost reprezentat de etnici turci, nu romi (tigani), anunţă agenţia de presă bulgară Novinite.

Franţa a expulzat 13 cetăţeni de naţionalitate bulgară care locuiau ilegal pe teritoriul său, măsura fiind aplicată după ce preşedintele Nicolas Sarkozy a cerut înăsprirea acţiunilor împotriva romilor (tiganilor) care locuiesc ilegal pe pământ francez.

Autorităţile de la Paris au afirmat în repetate rânduri că majoritatea celor care creează probleme şi sunt vizaţi pentru repatriere sunt cetăţeni români sau bulgari. Potrivit oficialităţilor franceze, aceştia ar fi fost de acord să părăsească teritoriul Franţei contra unei sume de 300 de euro acordate unui adult şi 100 de euro pentru un copil.

Aceştia şi-au păstrat, însă, dreptul de a reveni în Hexagon ori de câte ori doresc, mai scrie Novinite.

Autorităţile bulgare spun că deţin lista numelor celor repatriaţi, dar că nu doresc să facă publică informaţia. Read more

Ministrul de Interne al Italiei a lăudat campania derulată de Franţa împotriva rromilor (tiganilor), spunând că cetăţenii din alte state UE care depind doar de ajutoarele oferite de stat, ar trebui să fie expulzaţi.

Franţa “pur şi simplu copiază Italia” în acţiunea de a trimite în România peste 200 de membri ai minorităţii, a declarat Roberto Maroni, într-un interviu publicat în Corriere della Sera.

“De ani de zile Italia a fost folosit tehnica de repatriere voluntară şi asistată”, a mai spus el.

Maroni a declarat că ar dori ca Italia să expulzeze cetăţeni ai UE care nu îndeplinesc cerinţele minime din punct de vedere al venitului şi al unei locuinţe. Read more

Autor: Prof. Răzvan Theo Chirac

Oricine nu stă la Păltiniş trebuie să se simtă în exil (C. Noica)

E ora 13 fără câteva minute. Bat la uşă şi-mi deschide un tânăr interesant, creţ, cu barbişon şi ochelari Îi spun că vreau să vizitez odaia lui Noica şi, amabil, mă conduce la etaj. Pe perete, de-a lungul scării, sunt câteva portrete: Kant, Kierkegaard şi Noica, cel din urmă fotografiat în anii ’80 de Dinu Lazăr. La etaj sunt două încăperi. Mă invită în cea din faţă, unde sunt două paturi, un dulap, un cuier, o măsuţă, câteva scaune. Un mic balcon permite accesul în exterior. Pe unul dintre paturi sunt înşirate cărţi şi publicaţii mai vechi şi mai noi; remarc un număr din revista interbelică „Criterion”, la care a colaborat Noica. Pe celălalt pat se găseşte „masa de lucru” a „antrenorului cultural” de la Păltiniş: o bucată de placaj pe care văd o pereche veche de ochelari şi pipa în care-şi îndesa tutunul din ţigările „Carpaţi”. E o odaie mansardată, cu duşumea şi tavanul înclinat, prea puţin luminată. În cuier atârnă costumul, paltonul, fularul, basca, pălăria şi căciula gânditorului. Jos, pe podea, galoşii, ghetele şi ghetrele.

În această cameră a locuit Noica între 1984 şi 1987, după ce s-a mutat dintr-o altă cabană situată mai sus, azi dispărută.

Noica a descoperit Păltinişul la jumătatea anilor ’70, pe când stătea, într-o vară, la vila doamnei Manta din Gura Râului, o localitate situată pe Cibin, la contactul Munţilor Cindrel cu Depresiunea Sibiului. Doamna Manta îl invitase de altminteri să-şi stabilească reşedinţa aici, dar a preferat Păltinişul „pentru că nu îi crea obligaţii; şi apoi, avea acolo totul rezolvat: cantină, telefon, poştă şi mai ales un loc ideal de plimbare, «turul Păltinişului», care durează o oră de drum drept, asfaltat” (Jurnalul de la Păltiniş, G. Liiceanu, Humanitas, 1991). La aproape 1500 metri altitudine şi la peste 300 km de Bucureşti, în izolarea Munţilor Cibinului, în cămăruţa încălzită cu lemne, aveau loc dezbateri fascinante şi înfruntări de idei. „În ultimii ani ai vieţii (a murit în decembrie 1987), Constantin Noica devenise o adevărată instituţie naţională (ce-i drept vegheată îndeaproape de Securitate), avea în urma sa cîteva zeci de elevi pe care-i formase direct şi alte cîteva mii pe care-i formase prin spiritul cărţilor sale. «Şcoala de la Păltiniş», creată prin lumea personajelor care alcătuiesc Jurnalul de la Păltiniş, a devenit între timp un concept care face parte din istoria culturii române contemporane” (idem.) Read more

Sala de Conferinţe a Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin- Serbia a găzduit, vineri, lansarea unei cărţi intitulată “O ţară înconjurată de români”, al cărui autor este jurnalistul craiovean Liviu Andrei. Cartea cuprinde fragmente dintr-o serie de interviuri luate de la sociologi, profesori, cercetători, dar şi personalităţi de peste hotare, implicate direct în lupta pentu drepturile minorităţilor de dincoa de Dunăre. Este o rază de lumină, o “rază de adevăr”, după cum spunea preotul Bojan Alexandrovic, paroh de Malainiţa şi Remesiana. “Este o carte- document foarte important pentru noi, românii, din Timoc. Este dovada clară că în Timoc au fost şi sunt români”, a adăugat protopopul Protopopiatului Dacia Ripensis. Preotul Bojan Alexandrovici a laudat apariţia cărţii, bucurându-se totodată de prezenţa Excelenţei Sale Ion Macovei, Ambasadorul României la Belgrad: “Mă bucur foarte mult, pentru că printre noi îl avem pe ambasadorul Ion Macovei. Înseamnă că ţara noastră mamă, România, niciodată nu ne lasă, ne sprijină, ne ajută şi mă bucur că suntem aici toţi românii din apropiere: românii din ţara mamă, România, românii din Timocul bulgăresc şi românii din Timocul sârbesc”.

Îşi doresc emisiuni tv care să transmită în limba maternă

Interzicerea slujbelor în limba română a avut loc, dincoa de Dunăre, încă din 1833, dar asta nu i-a împiedicat pe români să-şi ceară drepturile: să poată vorbi în limba maternă, să aibă o biserică în care să asculte slujbele în limba română şi să aibă acces la informaţie în acelaşi mod. “Problema e că am vrea să avem şi noi o televiziune locală ca să vedem şi slujba din Malainiţa. Mass-media e pe primul loc. Dacă se face o manifestaare unde pot să vină mii de oameni, nu pot să vină chiar toţi 300.000 acolo. Dar, când vin de la serviciu, toţi 300.000 pot să dea drumul la televizor şi să privească”, spunea Dusan Prvulovic, directorul TimocPress, într-unul din interviurile inserate în carte. Read more

După ce deputatul PDL William Brânză a propus schimbarea denumirii de “rom” cu cea de “țigan”, Florin Cioabă a reacționat astăzi, susținând ca etnicii pe care îi reprezintă nu sunt de acord și că demersul parlamentarului va fi contestat.

“Nu suntem de acord cu schimbarea denumirii de rom cu cea de ţigan. Acest nume pe noi ne reprezintă de sute de ani. De ce să vină acum cineva să ni-l schimbe, nu este normal. Este ca şi cum noi am decide ca de mâine domnul Brânză să nu se mai numească Brânză, ci Caşcaval sau alte brânzeturi. Nu este normal şi nu suntem de acord”, a declarat Florin Cioabă.

Cioabă, care este preşedintele Centrului Creştin al Romilor (Tiganilor) din România, a spus că va lua legătura şi cu alte asociaţii ale etniei pentru a se opune demersului deputatului PDL.
Read more

Despre haiducul Iancu Jianu vorbirãm deunãzi doar în treacãt, în cadrul istoriei comune a românilor din stânga si din dreapta Dunãrii. La un moment dat, dupã predarea si pieirea fârtatului sau Abras, el avea înfiripat gândul sa mearga si sa haiduceasca în Serbia unde, dupa cum vedea, existau conditii propice pentru desfasurarea adevãratei haiducii. Stia, desigur, ca si acolo ar fi fost printre romani, ar fi gasit la ei adapost si gazduire. Cariera lui Ghita haiducul, putin mai tarziu, aratã acest lucru.

Se cuvine insa acum ca despre insusi Iancu Jianu sã stim mai multe si mai precise, eventual sã ne împrospãtãm cunostintele despre haiducia lui pozitivã.

Cunoscut destul de bine din documentele vremii si totusi aproape legendar, Iancu Jianu a trãit între anii 1787 si 1842. Era originar din Caracal, din familia Jienilor, tatãl sãu fiind Costache Jianu, iar fratii: Mihai, Amza si Dumitrache.

Dupã descrierea de mai târziu a lui Ion Ghica, el era “om scurt, îndesat, rumen la fatã, ras si cu mustata deasã si scurtã. Imbrãcãmintea lui: pantaloni si scurteicã; la brâu pistoale si un cutit cu plãsele de os si pusca în cumpãnã în mâna dreapta”. Read more

Jale mare, ieri, printre rromii (tiganii) care se instalaseră de câţiva ani în zona Potelu, din spatele Parcului Romanescu din Craiova.

Buldozerele primăriei au intrat în forţă în cele 34 de case din chirpici pe care aceştia şi le ridicaseră fără autorizaţie.

“După ce că avusărăm o coşmelie, o baracă, o demolară şi p-asta. S-alese prafu’ de noi! O să ne dăm foc, ca să scape cu totu’ de noi!”, striga Alexandra Durac, locatară. Read more

Conform Ordonantei de urgenta 97/2005 era prevazut pentru copiii cu varsta incepand de la 6 ani, sa poata detine carte de identitate electronica, in vederea calatoriei in strainatate. Acesta era un mod de a se renunta la pasapoarte, unde se obtinuse o alternativa, fara cip. Si probabil, fiind cu mult mai ieftina, multi parinti ar fi preferat pentru copiii lor varianta cartii electronice de identitate in locul pasaportului.

Dar iata ca ni se serveste altceva, pentru a ne amagi ca ni se respecta niste drepturi; si anume faptul ca s-a renuntat la cartea electronica de identitate pentru minori sub 14 ani. Chiar nu e nimic imbucurator, caci problema a ramas la fel de grava. Pai daca se recunoaste chiar de catre ei ca, citam: “utilizarea datelor biometrice prezinta riscuri speciale, constituind date sensibile”, atunci de ce nu ar fi valabila aceasta problema si pentru persoanele cu varsta peste 14 ani? Pe baza acestei declaratii trebuie sa se dea aviz negativ total cartilor electronice de identitate, ce contin date biometrice: imaginea faciala si amprenta a doua degete. Mai ales daca aceasta este ceruta de catre persoana in cauza, ce nu este de acord cu colectarea datelor sale biometrice, ca si cum ar fi un infractor. Legile CEDO cu privire la dreptul la viata privata sunt astfel incalcate. Aceste carti de identitate electronice constituie un pericol pentru toate categoriile varsta, iar daca din motive de constiinta religioasa, o persoana nu accepta acest nou tip de act, trebuie sa i se respecte alegerea. Read more