Lucia Grecu

…O tragedie care îl zguduia si acum pe Radu, rămânându-i de-a lungul anilor întipărită în memorie, ca o imagine vie, se întâmplase la începutul anului 1939, în plină prigoană carlistă, pe vremea când întâlnirile cu fratii lui de cruce aveau loc în mare secret în pădurea Băneasa de lângă Bucuresti.

Îsi amintea bine data: era aproape de patru si jumătate, în după amiaza zilei de duminică, 5 februarie. Tocmai restabilise legătura cu Comandamentul Legionar din prigoană si aflase că Lucia Grecu din “Cetătuile de Fete” fusese arestată de Sigurantă. Era nedumerit pentru că doar cu o săptămână înainte, o întâlnise si-i predase informatiile pe care le avea privind reorganizarea subterană, în clandestinitate, a cuiburilor si frătiilor de cruce. A fost o întâlnire scurtă, numai 5 minute, în tramvaiul 7. Trei statii, apoi ea a coborât la Mântuleasa, făcându-se nevăzută pe strada cu acelasi nume. Măsurile de precautie erau extreme. Nu observase nimic suspect. Lucia cunostea bine orasul si stia să se debaraseze de eventualii urmăritori, agenti ai Sigurantei. Era o fire precaută si sursa cea mai importantă de informatii a Comandamentului din prigoană în legăturile cu lumea legionară rămasă prin minune încă liberă. Centrul legionar Bucuresti trebuia reactivat în taină si numai aceste legături secrete depindeau de reusită, în mijlocul miilor de agenti porniti la vânătoare de legionari sau, numai de suspecti legionari!

Începuse sa se însereze si fulgii mari de zăpadă se asterneau cu repeziciune pe caldarâm. Tocmai trecuse de imensa cladire a Postei capitalei din Calea Victoriei, si se oprise la colt, la chioscul de reviste si ziare sa cumpere “Gândirea”. Nu era întuneric încă, dar luminile orasului fuseseră aprinse de-acum si totul în jur părea cuprins de-o feerie aparte, spectaculară. Plătise 20 de lei pe revistă, îndreptându-se apoi în sus, către marele magazin “Laffayette”, aflat la intersectia cu mereu aglomerata stradă Lipscani. Zăbovise câteva clipe cu privirea în vitrinele frumos aranjate ale imensului magazin, hotărându-se să-si continue calea spre clădirea Cercului Militar unde era asteptat. Chiar în fata Prefecturii Politiei Capitalei, clădire lipită de marele magazin de care abia trecuse, auzi dintr-o dată larmă si tipete. Undeva, la etajul patru al clădirii cenusii, zgomote de geam spart, zbierete tot mai puternice si deodată, înainte de a-si da seama de ceea ce se petrece, un corp se prăbusi cu viteză pe una din ferestre. Câtiva alergară în fugă spre locul unde se prăbusise nenorocita victimă, iar multimea de pe trotuarele Caii Victoriei începu să se adune si ea în grabă către acelasi loc. Câteva femei scot tipete de groază la vederea cadavrului. Impactul fusese fatal. Corpul căzut, acum inert, răspândise în jur, pe albul imaculat al zăpezii stropi de sânge si lumea de fată, ca un semnal mistic, îsi făcu deodată cruce. Spiritele încep să se agite cu repeziciune si multimea adunată începe să urle ca turbată spre clădirea de unde chipuri în uniformă privesc ostentativ la gloata adunată, neîntelegând nici ele ceea ce se petrece: