Blog Noua Dreaptă

Autor: Paul Cristescu-ND Timișoara

Privind miercuri seara la emisiunea de pe un post de televiziune unde a fost invitat liderul Noii Drepte, Tudor Ionescu, am asistat la un nou episod din macabrul film “Cum sa fi tigan in costum”. Principalul actor a fost presedintele Partidei Romilor. Un personaj extrem de bine “finisat”(doar la exterior), evident, purtator de nume de pasare (Paun, cum altfel, la ce va gandeati).

Discutia din pacate a luat turnura mistourilor, gratie acestui veritabil reprezentant al etniei cu pricina. Cum s-a si putut vedea, remarcile obscene de genul “sa i-o bagi, sa i-o scoti” cu referire la iobagii romani care au suferit de pe urma asupririi magiare, adresarea la pertu fata de Tudor Ionescu care in scurt timp a devenit “prietene” au fost “picanteriile” unei emisiuni care ar fi trebuit sa aiba un cu totul alt ton.

Cu siguranta “cireasa de pe tort” a fost remarca asupra istoricului ce consemnase apucaturile tiganesti inca din evul mediu ale tiganilor (jocuri de alba-neagra, cersit etc.). “Asta a fost beat cand a scris” a reprezentat probabil replica unei indelungi concentrari intelectuale. Sa speram ca efortul cerebral al acestui Paun nu l-a secat de inteligenta-i sporita dovedita pe tot parcursul emisiunii. Evident ca nu. Read more

Semneaza si tu pentru infiintarea Partidului Nationalist!

Filiala Noii Drepte din Râmnicu Sarat a organizat sâmbata comemorarea legionarilor rapusi in temuta Închisoare politica din acelasi oras in sângeroasa noapte de 21-22 septembrie 1939.

Participantii au pornit într-un mars comemorativ din Parcul Central spre Cimitirul Eroilor, casa de vesnicie a martirilor ucisi, unde au depus o coroana de flori la capatâiul monumentului închinând rugaciuni si cântece nationaliste spre pomenirea celor cazuti. Elita Miscarii a fost înabusita în sânge. Sunt târâti pe rând în curtea închisorii si asasinati: Clime Gheorghe (inginer), Cantacuzino Alecu (avocat), Iotu Nicolae (avocat), Tell Alexandru (avocat), Furdui Gheorghe (doctor în teologie), Dobre Bãnicã (licentiat), Polihroniade Mihail (avocat), Craja Paul (medic), Simulescu Sima (profesor), Apostolescu Gheorghe (comerciant), Istrate Gheorghe (licentiat), Banea Ion (avocat, medic), Serafim Aurel (inginer) Read more

 Semneaza si tu pentru infiintarea Partidului Nationalist!

Denumirea în limba română a localităţii Miercurea Ciuc de pe panourile de intrare şi de ieşire în/din oraş a fost acoperită, în noaptea de marţi spre miercuri, cu autocolante reflectorizante inscripţionate în scrierea runică secuiască, potrivit Mediafax.

În dimineaţa aceasta, pe indicatoarele amplasate la cele 6 intrări/ieşiri din Miercurea Ciuc nu mai exista inscripţia în limba română a localităţii, ea fiind acoperită complet de autocolante cu vechea scriere secuiască a denumirii reşedinţei harghitene, sub care figurează doar denumirea în limba maghiară – Csikszereda.

Poliţiştii rutieri au anunţat Primăria Miercurea Ciuc, cerând ca autocolantele să fie dezlipite şi că, în calitate de administrator al panourilor rutiere şi al drumurilor din localitate, va suferi consecinţele. „Vom sancţiona contravenţional administratorul domeniului public şi vom înlocui panourile indicatoare pe care nu se mai regăseşte denumirea în limba română a localităţii Miercurea Ciuc”, a declarat pentru Mediafax, şeful Poliţiei Rutiere Harghita, comisarul şef Cezar Asandei.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, Gheorghe Filip, a afirmat că un astfel de demers reprezintă o încălcare a legislaţiei în vigoare şi că, în paralel cu măsurile de sancţionare a Primăriei, se va desfăşura o anchetă pentru depistarea vinovaţilor. Read more

Liderul Noii Drepte, domnul Tudor Ionescu, este invitat miercuri 29 septembrie de postul Antena 2, incepand cu ora 21:30, la o confruntare televizata cu Nicolae Paun, presedintele Partidei Romilor. Emisiunea va fi transmisa in direct intre orele 21:30 – 22:30 si poate fi urmarita si pe internet pe site-ul Antena 2

Autor: Silviu-Florin Boboc-ND Braşov

Am ales acest subiect pentru că vă spun cu mâna pe inimă: MĂ DOARE! Mă doare indiferenţa cruntă a românilor în general, dar mai ales indiferenţa fără margini a tineretului din România, a studenţilor români. Nu de puţine ori, am încercat să mobilizez măcar o parte din studenţii pe care eu îi cunosc ,pentru a declanşa ample proteste de stradă!

Noi, studenţii, trebuie să ieşim în stradă să protestăm, noi ar trebui să sărim ca arşi când vedem în fiecare zi ce se întâmplă în ţara asta, când vedem cum aceste specimene care ne conduc duc ţara pur şi simplu la pierzanie! Dar din păcate nu se întâmplă aşa, preferăm să îi lăsăm în faţă pe părinţii noştri, pe bunicii noştri, îi lăsăm pe ei să se îmbrâncească cu jandarmii în faţa Palatului Cotroceni şi să strige cât îi ţin puterile că dacă le taie din pensii pur şi simplu sunt condamnaţi la moarte! Dragi studenţi români, haideţi să tragem cu ochiul aci peste Prut, să luam exemplu de la studenţii basarabeni care ŞI-AU DAT VIAŢA, pentru a le fi mai bine în ţara lor; haideţi să ne uităm la studenţii basarabeni cum erau vopsiţi pe faţă cu tricolorul şi cum strigau “Jos Comunismul” şi “VREM UNITATE CU ROMÂNIA”! Iar din ochii multora dintre ei, curgeau lacrimi amare strigând acest minunat lucru : “VREM UNITATE CU ROMÂNIA!”

Mai avem mult până când vom ajunge la nivelul de sacrificiu al fratilor noştri de peste Prut! Îmi este ruşine de studenţii din România, de atitudinea penibilă pe care majoritatea o au faţă de ce se întâmplă în momentul actual în România, îmi este ruşine de răspunsurile pe care le primesc în momentul în care îi intreb: “Vreţi să mergem la Bucureşti să protestăm împotriva a tot ce se întâmplă în România?” raspunsurile multora dintre ei sunt incalificabile : ”Ce-ai bă? Unde vrei să merg? Dau bani aşa să mă frec pe drum ? Mai bine stăm aici şi Read more

Semneaza si tu pentru infiintarea Partidului Nationalist!

“Şi-a plecat moţul la ţeară /Cu cercuri şi cu ciubeară / Şi cu tocuri de răşină / În ţeară după slănină… / Hai, hai şi iar hai, hai murgule hai… / Munţii noştri aur poartă, / Noi cerşim din poartă-n poartă…”

CEVA DIN ISTORIA ISTORIEI

Istoria istoriei este starea de subistorie în care a trăit şi s-a dezvoltat România până târziu în prima jumătate a secolului XX, ca în loc de evoluţie era o involuţie. În anul 1920-1921 aveam şase ani şi îmi amintesc foarte bine viaţa din satul meu, Ceica. De fapt Ceica era o comună cu o oarecare importanţă, pentru că era centru de plasă, reşedinţă administrativă a aproape şaizeci de sate şi comune mai mici, inclusiv cătunele. Autorităţile locale, în majoritate, erau conduse de funcţionarii proveniţi de la administraţia maghiară, mare parte necunoscând limba română. Judecători, învţători, avocaţi, notari, pretori, preceptori, medici vorbeau limba maghiară, adică limba lor maternă. Ei nu au fost înlocuiţi şi au continuat să reprezinte instituţiile respective până la pensionare. Pentru a se înţelege cu populaţia românească, au fost încadraţi cu slujbaşi români până când, treptat, s-a intrat în normal. Excepţie au făcut totuşi învăţământul şi serviciile de ordine care, în mod firesc, se impunea să fie pur româneşti.Şcoala şi biserica ungurilor au continuat cu dascăli şi preoţi unguri tot timpul şi nimeni niciodată nu i-a deranjat. Din acest punct de vedere, zadarnic au făcut ungurii gălăgie, pentru că se bucurau de drepturi depline. Când vorbeau limba română, românii erau aceia care se foloseau de limba maghiară, numai ca lucrurile să meargă bine, numai să fie pace. Noi, românii am învăţat limba maghiară, dar ungurii, în marea lor majoritate nu au procedat la fel, întreţinând tot timpul un climat ostil şi un şovinism agresiv, ca să nu folosesc cuvinte mai grele, care ar fi mai adevărate. La distanţă aproape egală de Oradea, capitala judeţului, şi Beiuş, vechi centru cultural românesc, Ceica era singura localitate, pe zeci de kilometri, care avea judecătorie. Câteva sute de metri de trotuar aflat chiar în centru, doar ca să lege judecătoria cu celelalte instituţii locale. Exista o biserică românească ortodoxă din lemn în care trebuia să te înconvoi ca să poţi intra. Biserica ungurească era din cărămidă şi mult mai arătoasă. Mai era o sinagogă care întrecea în mărime şi soliditate toate celelalte biserici. Existenţa sinagogii era dovada că aveam mulţi evrei în comună. Ei deţineau în exclusivitate comerţul şi industria mică cum era, pe care o Read more