Daily Archives: 25/03/2011
Legea discriminării din Republica Moldova
Autor: Cătălina Cornea-ND Cluj
Proiectul de Lege privind Prevenirea şi Combaterea Discriminării a fost avizat de Guvern și urmează a fi examinat în Parlament. ONG-rile pentru apărarea “drepturilor omului” sunt pentru adoptarea acestei legi deoarece după părerea lor ca un stat ce dorim integrarea europeană este necesar să avem aşa legi. Şi cu economia noastră chiar dacă am fi cea mai tolerantă ţară nu vom intra în UE,. Biserica şi societatea civilă cred că aşa o lege atentează la familia tradiţională şi homosexualilor li se vor da dreptul de a se căsători şi a adopta copii.
Republica Moldova are multe problem sociale, economice care necesită rezolvarea lor. Politicienii pentru a arăta ca fac ceva pentru statul lor şi cetăţeni încep a da legi stupide şi inutile în loc să găsească soluţii la ieşirea din criza politică. Avem nevoie de reforme pentru toţi cetăţenii.
Legea privind Prevenirea şi Combaterea Discriminări are 8 capitole şi 28 articole. În primul articol este scris scopul legii: Scopul prezentei legi este asigurarea egalităţii în drepturi a tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sfera politică, economică, socială, culturală, şi în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, convingere religioasă, sex, vîrstă, stare a sănătăţii, disabilitate, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, apartenenţă la o categorie de persoane defavorizate, precum şi pe bază de orice alt criteriu.
În articolul 16 alin.2 din Constituţia RM găsim principiul egalităţii: Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex,
„Ca români, ar trebui să milităm mai mult pentru păstrarea tradiţiei“
Simplitate, bun gust, pasiune pentru tradiţie, fascinaţie pentru lumea satului de altădată, o enciclopedie în materie de etnografie. Aşa ar arăta, fără exagerări, portretul Angelei Paveliuc Olariu, un om devotat unei meserii care se confundă cu viaţa însăşi, trăită într-un alt timp, cu alţi oameni, cu alte repere şi cu tot ce-a avut poporul ăsta bun, curat, autentic.
V-aţi petrecut copilăria în lumea fabuloasă a satului de demult. În ce măsură universul acela a influenţat preocupările dumneavoastră de mai târziu?
M-am născut în Basarabia, în comuna Ţipleşti, nu departe de Bălţi. Tata a făcut studiile teologice la Cernăuţi şi a fost numit preot acolo. Am ajuns la Corni, lângă Botoşani, după refugiu. Tata, ca preot refugiat, cu foarte mici posibilităţi materiale, a cumpărat cu greu o casă mică, veche de o sută de ani. Aşa că eu copilăria mi-am petrecut-o într-o casă tradiţională, aşa cum o numesc eu acum, ca etnograf. O casă cu două camere şi tindă la mijloc, având în camera de locuit vatra, cuptorul cu horn şi plita. Iar după cuptor, un spaţiu minunat, unde mă retrăgeam când primeam câte o pedeapsă binemeritată. Acesta este tabloul pe care-l păstrez în amintire: acea casă cu nişte camere modeste, cu nişte geamuri mici, prin care de-abia pătrundea lumina, cu vatra care ocupa un sfert din încăpere. Acolo îmi erau părinţii, acolo am fost înconjurată de dragostea adevărată, acolo, la lumina unei lămpi cu douăsprezece focuri, îmi citea tata din isprăvile lui Creangă, pe care, apoi, le mai repetam şi eu, acolo erau iernile acelea de basm. Aşadar, îmi amintesc cu multă plăcere de tot ce înseamnă viaţa la ţară, cu toate frumuseţile şi cu toată poezia ei.
Ca etnograf de mai târziu, lucrul acesta m-a ajutat, pentru că am înţeles foarte bine lumea satului, iar când am poposit, în cercetările mele, în toată România m-am simţit ca acasă.
Dileme identitare în Basarabia secolului XX
Resurgenţa naţionalismelor de tot felul, în special după colapsul comunismului în centrul şi estul continentului, a determinat comunitatea ştiinţifică din domeniul disciplinelor socio-umane la un nou şi prolific efort de analizare a naţionalismului şi etnicităţii. Consecinţa directă a acestei realităţi a fost erodarea continuă a câştigurilor analitice formulate în serioase tomuri de Benedict Anderson, John Armstrong, Ernest Gellner, Eric Hobsbawm, Anthony D. Smith, John Breuilly ş.a.m.d. Rezultatul final al acestui proces a fost amplificarea haosului metodologic şi conceptual în cel mai curat spirit postmodern.
Din păcate, deconstrucţia nu ne-a ajutat să înţelegem mai bine nici originile naţionalismului, nici raporturile acestuia cu etnicitatea şi nici nu ne-a sporit capacitatea de predicţie în legătură cu un eventual sfârşit al epocii statelor naţiune. Tot ceea ce ştim astăzi în plus este faptul că un nou efort analitic, direcţionat punctual, este mai mult decât necesar. Afirm acest lucru deoarece, chiar cei care au încercat demantelarea miturilor legate de naţiune au creat practic noi mituri. Care ar fi acestea? În primul rând, a fost acreditat mitul potrivit căruia diferendele naţionale pot fi rezolvate într-o nouă „arhitectură globală“ prin promovarea exhaustivă a principiului naţionalităţiilor şi al autodeterminării depline. Walker Connor avertiza încă acum şapte ani (afirmaţia a fost făcută în prezenţa autorului acestei intervenţii, într-o conferinţă publică susţinută la Central European University în noiembrie 1998) că există nu mai puţin de 6.000 de homeland-uri pe suprafaţa globului şi că va fi practic imposibil ca toate acestea să devină state-naţiune.
Este deci limpede că viitorul previzibil nu va cunoaşte o altă formă de structurare politică la nivel global. Chiar dacă „noul medievalism“ articulat teoretic de Hedley Bull va triumfa, elementul naţional este un ingredient indispensabil oricărei noi lumi. Un al doilea mit, care ne interesează în mod deosebit, afirmă că centrul şi sud-estul Europei este locul în care fierbe „mustul“ unui naţionalism funciarmente rău şi violent – gata să izbucnească oricând – şi că acesta reprezintă baza politicii şi culturii din această regiune. Am demonstrat
Cum au construit bănăţenii primul calculator românesc
Prima maşină electronică de calcul din România realizată în mediul universitar a împlinit, ieri, frumoasa vârstă de 50 de ani, motiv pentru care conducerea Universităţii Politehnica Timişoara a organizat o acţiune aniversară. MECIPT – 1 a fost construit în 1961 şi avea peste 100.000 de lipituri, 2.000 de tuburi electronice, 30 de kilometri de fire, 20.000 de rezistenţe şi 4 kb de memorie, iar toate aceste calităţi hard şi soft îl ajutau să realizeze 50 de operaţii pe secundă. “Suntem mândri că toate aceste realizări s-au făcut la Timişoara şi avem datoria de a-i omagia pe cei care prin harul lor au reuşit o asemenea performanţă”, a declarat rectorul Universităţii Politehnica, Nicolae Robu. Primul experiment la care a fost supus MECIPT – 1 a avut loc în 17 mai 1962, în faţa grupului de cercetători şi a academicianului Grigore Moisil, şi a constat din traducerea unei fraze din engleză în română.
Aplicaţii industriale
Ulterior, cu ajutorul calculatorului de la Timişoara, inginerii au proiectat barajele de pe Bistriţa şi Argeş, a fost automatizat procesul de producţie de la Fabrica de Bere Timişoara, dar a fost de ajutor şi bucureştenilor, care
Naţionalismul radical, magnet pentru tinerii germani
Sursa: FrontPress
Partidele de sistem au răsuflat uşurate pentru că cea mai mare formaţiune naţionalistă din Germania nu a reuşit să intre în parlamentul local din landul Saxony-Anhalt, în urma scrutinului regional de la sfârşitul săptămânii trecute.
A lipist foarte puţin ca plafonul de 5 la sută să fie atins de Partidul Naţional-Democrat din Germania (NPD). Naţionaliştii au obţinut 4,6 procente, adică peste 45.000 de voturi, foarte multe din partea tinerilor. Conform studiilor, 15 la sută din tinerii sub 30 de ani au votat pentru NPD.
“Pericolul naţionalismului extremist” continuă însă să sperie analiştii. Profesorul Hajo Funke, comentator politic şi sociolog, a declarat că NPD-ul, deşi nu a intrat în parlament, are o influenţă în landul Saxony-Anhalt prin faptul că atrage mulţi tineri.
Jeremy Morlock, americanul care se distra ucigând afgani
Jeremy Morlock, unul dintre cei cinci soldaţi americani acuzaţi că au omorât civili afgani neînarmaţi doar ca să se distreze, a fost condamnat miercuri de o curte marţială din statul Washington la 24 de ani de închisoare, după ce a pledat vinovat de crimă cu premeditare.
Fotografii cu abuzurile comise de cei cinci în provincia Kandahar au fost publicate zilele trecute de revista germană „Der Spiegel”. Jeremy Morlock (23 de ani) este primul judecat dintre cei cinci militari americani. În total, în acest caz de omucidere şi mutilare, din perioada ianuarie-mai 2010, sunt implicaţi circa 10 membri ai brigăzilor de luptă Stryker.
Cazul său devine astfel cel mai grav din seria de presupuse atrocităţi comise de militari americani pe parcursul celor 10 ani de război din Afganistan aduse în faţa justiţiei, relatează agenţia Reuters, preluată de Agerpres. „Ştiam că e greşit ce fac”, a declarat Morlock în faţa judecătorului, lt.col. Kwasi Hawks. El a mai subliniat că, în pofida celor sugerate de avocaţii săi, nu a acţionat sub influenţa drogurilor, dar a recunoscut că a fumat haşiş de trei-patru ori pe parcursul stagiului său în Afganistan.
Mircea Băsescu, acuzat că ar fi fost mituit de Bercea Mondial cu 300.000 de euro
Sute de oameni ai legii au luat joi la puricat casele lui Bercea Mondial din Drăgăneşti şi Slatina şi noi acuzaţii apar în scandal. Unele dintre ele îl vizează pe fratele preşedintelui Traian Băsescu, Mircea, cel care este naşul unei nepoate de-a lui Bercea Mondial. Surse din cadrul anchetatorilor dau ca sigură mituirea lui Mircea Băsescu cu suma de 300.000 de euro, pentru a interveni în dosar, urmând ca acesta să mai primească 400.000 de euro, cercetările continuând în acest caz, informează Adevărul.
În replică, fratele preşedintelui Traian Băsescu neagă acuzaţiile. “Nu am avut niciun fel de intervenţie, nici nu mi-a trecut prin cap aşa ceva, după cum vedeţi Bercea continuă să fie cercetat, arestat. E o aiureală. Niciodată nu am primit un ban de la Bercea Mondial, nu am împrumutat bani de la Bercea, nu am făcut niciun fel de afacere cu dânsul şi nici prietenii mei nu au făcut asta”, a declarat Mircea Băsescu pentru REALITATEA.NET.
O ţigancă din Slovacia a acuzat un spital că a sterilizat-o cu forţa din cauza etniei
Instanta Drepturilor Omului din Europa a deschis o audiere, marti, dupa ce o femeie de etnie rroma (tiganeasca) a acuzat un spital din Slovacia, tara sa natala, ca ar fi sterilizat-o cu forta din cauza etniei. Cazul de la Curtea Europeana a Drepturilor Omului se invarte in jurul unei politici semi-oficiale de sterilizare a tiganilor – care prefera termenul de rromi – din Estul Europei din timpul erei comuniste care inca a continuat dupa caderea Cortinei de Fier, scrie Huffington Post.
Alte cazuri similare sunt in asteptare la Curtea Europeana, insa acesta este primul caz care ajunge in stadiul audierilor, a declarat Tracey Turner-Tretz, purtatorul de cuvant al tribunalului. Plangerea depusa de femeie impotriva Guvernului din Slovacia conform careia ea a fost sterilizata prin legarea trompelor uterine dupa ce a nasterea celui de-al doile copil prin cezariana, in 2000. Femeia are aproape 30 de ani.
Femeia a acuzat ca in ultimele clipe de travaliu a fost intrebata de catre personalul spitalului Presov din estul Slovaciei daca isi doreste alti copii, ea si copilul ei vor muri. Speriata, avand dureri mari si confuza in ceea ce priveste sterilizarea, ea a semnat o declaratie de acord pentru a fi operata.







































