Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

Când citim o carte, când vedem un film sau ascultăm o melodie, avem obiceiul să privim doar latura materială şi să ignorăm posibilitatea unui mesaj mult mai profund în paginile unei cărţi sau în versurile unei melodii. Mulţi tineri au obiceiul să asculte o melodie, spre exemplu o melodie de la Paraziţii că tot sunt aşa iubiţi, şi în afară de înjurături nu reţin nimic altceva din acele melodii, ignorând complet mesajul prin care ei încearcă să schimbe mentalitatea jalnică a generaţiilor de după anii ’80, aceeaşi problemă şi în cazul literaturii unde mulţi citesc carţi şi pe lângă faptul că ei nu reuşesc să-şi însuşească lucruri folositoare pentru viaţa lor din acele cărţi nu reuşesc nici să vadă latura profundă, spirituală sau un simplu mesaj , un model de viaţă pe care autorul încearcă să-l transmită, fie că vorbim de cărţi doctrinare, de romane sau doar de basme.

Pentru asta avem o mulţime de exemple, dintre care îl dau doar pe unul, respectiv basmul Harap-Alb. Un basm românesc în care putem să vedem o mulţime de paralele cu viaţa spirituală a omului şi cu etapele, testele dacă vreţi, pe care un om trebuie să le treacă în viaţă, cu toate greutăţile, ajungând în cele din urmă la etapa finală a morţii care în basmul Harap-Alb are o puternică inspiraţie creştină unde după ce tânărul erou a trecut toate testele este eliberat prin ”moarte”, învie şi trăieşte o viaţă diferită plină de fericire. Bineînţeles că mulţi oameni citesc astfel de lucrări într-un mod sec, fără să se gândească la faptul că un basm precum Harap-Alb, un roman precum , ştiu eu, ”Ion” , ar putea să transmită un mesaj mult mai profund decât cea ce se vede.