Blog Noua Dreaptă

Humanitas Multimedia lanseaza sambata, 26 noiembrie, in cadrul targului de carte Gaudeamus, doua CD-uri audio cu Grigore Lese, sub denumirea “…de dragoste, de razboi, de moarte, de unul singur”. Cu ocazia lansarii vor vorbi, de la ora 15:00, Grigore Lese, Andrei Plesu si Vlad Zografi.

“Am avut norocul sa ma nasc in Tara Lapusului, acolo unde doina se canta de cand lumea, acolo unde doina se poate inca auzi cand te astepti mai putin, savarsita in grumaz, cu inturnaturi tulburatoare si pauze nefiresti, horita „de stamparare” in cel mai stravechi stil cunoscut la noi.

Am avut norocul sa cresc cu muzica lor, sa ii ascult, iar mai tarziu sa pot canta, sa ma identific cu horea, sa n-o abandonez niciodata atunci cand oamenii radeau auzind-o, asa stranie, aspra si de demult, apoi sa fac din promovarea ei scopul principal al vietii mele. Strabunica Dochia din Stoiceni horea, la fel si mama mea, Nastasia lu Paval din Fanate.” (Grigore Lese) Read more

In Maramures a inflorit, mai mult decat in alte regiuni ale tarii noastre, arta prelucrarii lemnului. Ca vizitator nu ai cum sa nu te minunezi de frumusetea vechilor case, porti si biserici intalnite aici. Acestea arata ca maramuresenii au fost dintotdeauna credinciosi lemnului, caruia i-au dat cele mai felurite forme, de la blidul din care mancau, pana la acoperamantul de deasupra capului si bisericile in care se inchinau.

Unul dintre simbolurile cele mai de pret ale Maramuresului este Poarta maramureseana. Construita in general pe trei stalpi si un “fruntar” (pragul de sus al portii) din lemn de stejar, avand “haizasul” (acoperisul) sindreluit, portile din aceasta zona au fost comparate adesea cu adevarate “arcuri de triumf”. Read more

Adresăm acest Apel tuturor persoanelor care sunt în stare să ajută efortul nostru în luptă pentru cultura Neamului nostru. Această lupta nu este doar a noastră, nu este doar a unor indivizi, ea pretinde că nivelul nostru de conştiinţa să fie la un nivel atat de înalt, încât să întelegem că a venit ultimul moment să pastrăm mostenirea preţioasă a străbunilor noştri. Vom expune aici atitudinea noastra.

Asimilarea românilor de la sud de Dunăre este tot mai mare şi mai vicleană. Această se desfăşoară in mai multe feluri, distrugând astfel toate aspectele care intră ân componenţa identitară a unui popor- cultura, limba, credinţa, educaţia. Ansamblul MISTERIA CARPATICA prin creativitatea sa artistica lupta pentru afirmarea şi promovarea acestei moşteniri, care se află pe cale de dispariţie.

Moştenirea culturală a românilor de la sud de Dunăre a păstrat prin secole conştiinţa clară de apartenenţă a culturii şi a naţiunii române. Conştiinţa această a fost transmisă din tatal ân fiu prin intermediul lăutarilor vechi, care au fost nişte rapsozi populari care cu acompaniamentul viaorei au cântat cântece epice şi lirice despre Ştefan cel Mare, Read more

Joi, 17 noiembrie, ora 22.10, TVR 1 incepe sa difuzeze un serial inedit despre sfarsitul URSS si al comunismului. Regizat de un rus, produs de un german si un francez, si coprodus de 17 televiziuni europene, „Farewell, Comrades!” e un proiect fara precedent care include nu doar serialul TV, dar si o platforma media si o carte. HotNews.ro e primul site din lume care difuzeaza aceasta platforma online. Producatorul german Christian Beetz a venit la Bucuresti pentru lansare.

Ideea proiectului “Farewell, Comrades” i-a venit producatorului german Christian Beetz (care are o nominalizare la Oscar pentru documentarul „Hotel Sahara”, regizat de Bettina Haasen) dupa ce a vazut un serial american in zece episoade, „The War”, care trata despre cel de-al doilea razboi mondial.

Beetz, care detine in Germania compania Gebruder Beetz Filmproduktion, impreuna cu fratele sau, Reinhard, a gandit initial acest proiect in colaborare cu un co-producator francez, Olivier Mille de la Artline Films si cu ARTE. Dar lucrurile au luat amploare. Read more

Copilă cu ochi de grâu,
Şi buze de strugure
În divina ta înfăţişare
O durere se ascunde.

Şi te tulbură râurile
Strângându-te de piept,
Rămâi fără suflare,
Neajutată de nimeni.

Şi te pierzi în codri,
printre flori de tei.
Noi culegem frumuseţea
şi îţi uităm tristeşea.

Şi ne dăruieşti raiul,
Noi îţi dăruim ura.
Nu ştim de suferinţa ta
Căci prea egoişti suntem.

Nu te mai iubesc
Ai tăi fii şi fiice.
Tu,Basarabie îndurerată
Singură ai fost lăsată.

de Cătălina Cornea

România este pentru prima oară ţara invitată de onoare la Târgul Internaţional de Carte LIBER, care se va desfăşura la Madrid (Spania), între 5 şi 7 octombrie. Târgul Internaţional de Carte Liber este cea mai importantă manifestare de profil din Spania.

La IFEMA, important spaţiu expoziţional din Madrid, România va avea un stand naţional de mari dimensiuni, cu o arhitectură aparte, organizat de ICR Madrid şi Centrul Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român.

La stand vor fi prezentate cele mai noi apariţii editoriale din România, marile succese literare de public şi de critică, albume de artă şi turistice, dar şi cărţile publicate în Spania în ultimii ani cu sprijinul ICR, prin programele de susţinere a traducerilor. Cu peste 40 de titluri apărute, Spania este în prezent ţara europeană cu cele mai multe traduceri din literatura română.

Şanse pentru noi traduceri

Vor fi prezenţi la Madrid scriitorii Ana Blandiana, Dan Lungu şi Filip Florian, ale căror cărţi au fost recenzate şi comentate elogios în Spania, dar şi trei scriitori încă nepublicaţi în Peninsula Iberică: Adriana Babeţi, Adrian Oţoiu şi Cezar Paul-Bădescu. Cei şase scriitori vor fi prezenţi la Círculo de Bellas Artes, unul dintre centrele culturale private cele mai importante din Europa, pe 6 şi 7 octombrie. Read more

Sunt bine cunoscute înclinaţia şi ancorarea lui Mihai Eminescu în spiritualitatea creştină ortodoxă.

Astfel cunoaştem câteva rugăciuni: unele închinate Maicii Domnului: “Rugăciune”, “Răsai asupra mea”, “Nu voi mormânt bogat” (variantă); altele care sunt deopotrivă cugetări asupra învăţăturii Bisericii, cât şi rugăciuni: “Rugăciunea unui dac” , “Colinde, colinde”, “Preot şi filosof”, “Epigonii”, “Dumnezeu şi Om”, “Memento mori”, “Mortua est!”, “Înviere” şi multe altele. Chiar şi poemul “Luceafărul” are elemente de teologie sau de spiritualitate. Dar de multe ori sunt trecute cu vederea sensuri adânci din versurile eminesciene care nu sunt înţelese. O rugăciune profundă conţine şi poezia “Odă (în metru antic)”. Termenul însuşi “odă” înseamnă rugăciune. În viaţa liturgică a Bisericii există o perioadă numită Triod, adică perioada celor trei ode. Ultimul vers al poeziei este o rugăciune: “Ca să pot muri liniştit, pe mine Mie redă-mă!”

Vom stărui asupra acestui vers. Poetul se roagă lui Dumnezeu “să poată muri liniştit”. Aceasta înseamnă că omul nu poate – nici măcar atât – să moară dacă nu are ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu nu l-a făcut pe om nici muritor, nici nemuritor; l-a făcut “bun foarte” şi cu toate condiţiile şi posibilităţile ca omul să poată dobândi nemurirea. Deci omul n-a fost creat de Dumnezeu spre moarte, ci spre viaţă veşnică. Depindea doar de om dacă asculta sau nu asculta de Dumnezeu. Dacă omul ar fi ascultat de Dumnezeu, putea dobândi nemurirea. Dacă omul nu asculta de Dumnezeu putea deveni muritor. Dumnezeu i-a spus omului: “Din toţi pomii din Rai poţi să mănânci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit!” (Fac. 2, 16-17); un alt cuvânt al lui Dumnezeu este: “Iată, Eu astăzi ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binele şi răul” (Deut. 30, 15).

Omul, Adam, n-a ascultat de Dumnezeu şi astfel a ales moartea, devenind muritor şi prin el întregul neam omenesc: “Precum printr-un om a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, aşa şi moartea a trecut la toţi oamenii, pentru că toţi au păcătuit în el” (Rom. 5, 12). Read more

Sursa: Eternul Maramureş

Aşa cum vă informam mai devreme aici, pe site şi pornind de la premisa că avem oameni cu care să ne mândrim în Comuna Chiuieşti, satul Măgoaja, împreună cu un grup de oameni inimoşi, am demarat proiectul intitulat „Drumul lui Pintea”, proiect care se va desfăşura în mai multe faze, va „costa” pentru început cam 50 de mii de lei, şi va fi „în picioare”în funcţie de interesul prezentat din partea autorităţilor locale şi / sau naţionale precum şi din partea cetăţenilor, că noi ne dăm toată silinţa.

Astfel, prima parte a proiectului, care va începe din 14 august 2011, dată la care ştim prin documente atestate că Pintea de Măgoaja şi-a aflat sfârşitul la asediul de la Baia Mare, printr-un parastas care se va oficia la biserica din Măgoaja. Ţinând cont că a doua zi e sărbătoarea Sfintei Mării Mari, vom face un pelerinaj la Mănăstirea Sf. Ana Rohia, ocazie cu care vom vedea şi vom analiza locurile pe care vor fi amplasate lucrările taberei de sculptură Pintea Viteazu, ediţia I 2011, temă HAIDUCIA care va însemna făurirea de simboluri aducătoare de cinstire şi de neuitare a faptelor nemuritorului nostru haiduc Pintea de Măgoaja. Modelarea pietrei şi a lemnului se va face ţinând cont de viziunea fiecărui sculptor referitor la tema dată, astfel deţinem un număr de 5 blocuri de piatră (în valoare de aproximativ 5000 de euro) şi un număr de 15 butuci de lemn (în valoare de câteva mii de lei) care constituie materia primă. Având în vedere că dl. Augustin Georgiu a pus la dispoziţie terenul unde se va desfăşura activitatea de cioplire, se va lucra de luni şi până sâmbăta, asta întrucât nu putem noi decide timpul probabil şi dorim să fructificăm fiecare minut din zilele cu soare.

Cu ajutorul lui Dumnezeu vom ciopli în lemn şi piatră statui / statuete care, mai apoi, după ce vor fi obţinute toate aprobările necesare, în cadrul celei de-a doua părţi a proiectului, vor fi amplasate de-a lungul unui traseu pe care îl vom denumi „Drumul lui Pintea”, traseu care va avea ca punct de plecare şi de sosire satul Măgoaja, iar dintre punctele importante de pe traseu amintim: Măgoaja, Rohia, Târgu Lăpuş, Copalnic, Mănăştur, Baia Mare, Cavnic, Budeşti, Ocna Şugatag, Sighetu Marmaţiei, Mara. Read more

Pictorul iconar Niţu Roman a creat o icoană unică, ce îmbină tradiţiile artei bizantine cu pasiunea pentru puzzle.

Cinci metri lăţime şi doi metri înălţime – atât măsoară cel mai mare puzzle pe lemn din lume. Şi pentru că puzzle-ul este făcut în România, acesta reprezintă tocmai o icoană, element distinctiv pentru poporul român, “care s-a născut creştin”, după cum spune iconarul care a creat acest puzzle.

Renumit prin lucrări originale

Un pictor bănăţean care a împodobit cu roadele artei sale mai multe biserici şi mănăstiri, a devenit renumit deja pentru lucrările extrem de originale care-i aparţin. Pe lângă zecile de biserici din Banat şi din alte regiuni din ţară pictate de Niţu Roman, icoanele cu înălţime de peste un metru sau cel mai mare triptic din lume, sfinţit în Peştera Sfântului Andrei, acolo unde tradiţia spune că şi-ar fi căutat adăpost apostolul Domnului Isus Christos care a ajuns în Sciţia Mică, Dobrogea de azi, sunt lucrări care l-au consacrat pe tânărul Niţu Roman drept unul dintre cei mai interesanţi autori de artă bisericească din ţară. Aşa că ultima sa creaţie se înscrie exact pe acelaşi fir. El a creat cea mai mare icoană-puzzle din lume.

O muncă de patru luni

Patru luni de zile i-a luat pictorului să decupeze, să şlefuiască şi să picteze cele 258 de piese ale ineditului puzzle. Mai mult de şapte zile, artistul Niţu Roman a tăiat şi şlefuit fiecare piesă în parte, astfel ca puzzle-ul să se încheie perfect. Mai trebuie spus că toate cele 258 de piese provin dintr-o singură bucată de lemn, ceea ce sporeşte caracterul de unicitate al acestei opere de artă. Read more

Daca aveti vreodata drum in zona Vrancei, opriti-va si in Nereju. Este o comuna cu 4.640 de suflete, situata in apropiere de Lacul Negru. Si intrebati acolo de Pavel Staruiala, Serban Tertiu si Pavel Lupascu. Faceti-le o vizita si cumparati de la fiecare o masca a mortii si un vas de lemn. Ei sunt ultimii trei mesteri care mai stiu secretele confectionarii mastilor, asa cum se faceau si pe vremea dacilor. Iar daca ei se lasa de meserie, un mestesug traditional de-al nostru va pieri.

In Nereju Vrancei au mai ramas doar trei mesteri care mai stiu tainele mastilor mortii din vremea dacilor si secretele confectionarii vaselor din lemn. Moartea unui dac insemna pentru ei un prilej de bucurie, o sarbatoare. Pe fata i se punea o masca antropomorfa din jad sau piatra. Acest tip de masti sunt prezente in mitologia si folclorul romanesc pe meleagurile Moldovei, Transilvaniei, Olteniei, Munteniei şi Dobrogei.

Cei trei mesteri din Nereju sunt ultimii cunoscatori ai tainelor fabricarii faimoaselor masti din vremea dacilor, scrie Aurel Ivan in Ziarul de Vrancea. Unul din cei trei este Pavel Staruiala. Este singurul din Vrancea care stie arta dogariei mici. Bota pentru apa sau coferul din lemn „cu care se duc babele sa ia aghiazma”, cum spune razand batranul Pavel, sunt lucruri care se fac cu migala si putini sunt tinerii care se incumeta sa le lucreze, mai ales daca nu prea castiga bani. „Copiii mei se ocupa cu altceva, cu exploatarea lemnului, dar eu i-am crescut din vanzarea vaselor din lemn. Ei acum imi spun ca vor sa faca bani, nu sa stea ca mine in atelier si sa traga la rindea”, ne-a spus Pavel Staruiala. Batrinul povesteste ca lucreaza in lemn de la varsta de 15 ani. „Tata a murit in razboi, nu am avut de la cine sa invat, dar am furat meseria de la altii. Acum am 82 de ani si nu mai am puterea sa lucrez in dogarie, cum faceam odata”, a mai spus batrinul. Read more

Mai multe poze de la eveniment pe NapocaNews

Galeria Excelsior a Casei de Cultură Municipală din Cluj-Napoca a fost neîncăpătoare cu ocazia inaugurării expoziţiei de fotografii şi obiecte tradiţionale, intitulată “Avram Iancu”. Evenimentul a fost organizat de publicaţia NapocaNews, odată cu împlinirea a trei ani de la lansarea primului site dedicat revoluţionarului român, Craisorulmuntilor.ro.

Au fost vizionate 25 de fotografii având ca temă principală viaţa Crăişorului şi celebrarea memoriei acţiunilor sale de către moţi.

Mulţumim tuturor celor care au răspuns în mod pozitiv la iniţiativa NapocaNews şi au participat la manifestarea culturală. Horaţiu Neagoe, student la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Cluj-Napoca a sculptat mai Read more

Chiar dacă oficial arta olăritului nu face parte din atât de mediatizatul “brand de ţară”, ceramica din vetrele noastre de tradiţie constituie unul dintre principalele elemente prin care turiştii străini reuşesc să identifice spaţiul românesc. Vasele de Baia Mare, de Horezu sau de Rădăuţi stârnesc în continuare emoţii printre vizitatorii standurilor de la târgurile de profil din străinătate. Explicaţia: lucrul făcut de mâna omului, respectul pentru autenticitate şi strădania de a menţine meşteşugul aşa cum era practicat el acum câteva sute de ani. Şi mai avem ceva ce olarii din alte zone ale Europei n-au reuşit să păstreze: legătura cu pământul din care se zămislesc vasele.

De zeci de ani, încă din manualele şcolare, aflăm că România este o ţară de invidiat. Avem locuri minunate de vizitat şi tradiţii pe care Europa le-a abandonat de multă vreme. Şi totuşi, în ciuda acestor avantaje, rămânem o ţară al cărei potenţial turistic nu este exploatat nici pe jumătate. E drept că nu ne putem mândri cu o infrastructură normală, că nu avem căi acceptabile de acces, aspecte esenţiale când vine vorba de dezvoltarea turismului. Avem goluri imense şi atunci când vine vorba de promovarea României peste hotare. De ani buni se întocmesc proiecte şi se cheltuie imens pe un concept intens mediatizat, “brandul de ţară”, ale căror rezultate, în mod practic, nu se văd. Nu e treaba noastră să analizăm dacă acest brand cuprinde elementele cu adevărat caracteristice nouă, românilor, prin care ne putem distinge şi particulariza în marea familie europeană. Dar, pentru ca turiştii străini să aibă temei în a alege România ca destinaţie turistică, poate că ar fi bine ca acesta să pună mai mult accent pe elemente ce ţin de structura noastră tradiţională: obiceiuri vechi, meşteşuguri, artă populară. Iar dacă mergem şi mai departe, poate că din acest faimos brand de ţară n-ar trebui să lipsească olăritul, o îndeletnicire care, în spaţiul european, tinde astăzi să părăsească liniile tradiţionale şi să împrumute tot mai mult din influenţele modernismului sau chiar să dispară.

Conform unei definiţii clasice, brandul nu e “ceea ce spui tu că eşti, ci ceea ce spun alţii despre tine”. Vasele olarilor noştri spun de multă vreme, peste hotare, povestea ţării din care provin şi nu e de mirare că prin acest meşteşug suntem Read more

Trãiesc flãmând, trãiesc o bucurie,
Frumoasã ca un crin din Paradis,
Potirul florii e mereu deschis
Si plin cu lacrimi si cu apã vie,
Potirul florii e o’mpãrãtie.
Nu plãngeti cã eu mã duc pe lângã voi,
Sau c’o sã fiu zvârlit ca un gunoi,
Cu hotii în acelasi cimitir.
Cãci crezul pentru care m’am jertfit,
Cerea o viatã grea, o moarte de martir.
Cãnd rãii mã defaimã si mã’njurã
Si’n clocot de mânie ura-si varsã,
Potirul lacrimilor se revarsã
Si-mi primeneste sufletul de zgurã,
Atunci Iisus de mine mult se’ndurã.

Valeriu Gafencu (Sfântul Închisorilor)

Cred într-unul Dumnezeu,

Tatal ziditorul,

dar mai cred si-n neamul meu,

înfratit cu dorul.

Cred în sfinti, dar si-n voinici,

cred în flori si-n cremeni,

caci tacutii mucenici

cu haiducii-s gemeni.

Dar mai cred ca într-o zi,

aspru, din furtuna,

neamul meu se va trezi

cu securea-n mâna. Read more

Toti participatii la concurs vor primi ca premiu cate un pachet de carti. Concursul se va desfasura din acest moment semestrial, astfel urmatoarea etapa se va incheia la data de 31 iunie, iar premiile vor fi mai consistente si speram ca vor fi si mai multi participanti. Cinstiti Tara, Neamul si pe Dumnezeu prin poeziile voastre si ele vor ramane in veci! Asteptam poeziile voastre pana pe 31 iunie la blog@nouadreapta.org.

Ivanov Octavian-locul 1

ARDEALUL, ROMANIA! 

Ardealul e al nostru, si El va fi etern
Romanilor sfant Rai, dusmanilor Infern
Caci sangele ce-a curs pe-acest meleag iubit
In veci nu va fi sters! Din nadir in zenit
Tot mai rasuna viu, inflacaratul cantec
Ce noi,romanii, il purtam inca din pantec
In inimile noastre, un “Treceti batalioane”
Care aduna-ndata, sute de mii, milioane
De inimi tricolore, caci steagul nostru sfant
Mereu va fi stapan peste acest pamant
Pentru care-au murit atatia compatrioti
Cu gandul de-a cladi viitor pentru nepoti!
Ei n-au stiut ce-i frica, nu se temeau de moarte
Pentru ca Dumnezeu le-a fost mereu aproape
Iar strasnica virtute de care-au dat dovada
A facut sa vibreze o natie intreaga.
Si astfel a aflat ciuma austro-ungara
Ca noi suntem vesnici, romanii n-au sa piara!
Iar de va fi nevoie sa trecem iar Carpatii
Vom sari negresit sa ne ajutam fratii
Traiasca Legiunea, Capitanul traiasca!
Dispara putregaiul din Tara Romaneasca! Read more

Pe plaiul sfant
Mai cuge sangele
Eroilor din istorie.

Prin tricolor, privim
Razele din trecut
A unei lupte pentru tara.

Rasuna cerul inourat
Auzim tipetele disperarii,
Ecoul durerii din trecut.

Cu steagul in mana
In soapta ne vom ruga
Pentru revolutionari.

Vom continua lupta
Pentru voi, golanii
Pentru voi, copii nostri.

Cu ceara si mir
Pe cruci vom scrie
Eroii nu mor niciodata.

Cătălina-ND Cluj

Noua Dreapta la Targu Mures de Ziua Nationala. Daca anul acesta ai stat deoparte, vino alaturi de noi la anul! 

În data de 7 decembrie, zeci de oameni tineri şi bătrâni s-au adunat la Biblioteca ”Alba Iulia”, unde a avut loc conferinţa dedicată luptătorilor anti-comunişti. În cadrul conferinţei a fost vizionat film “Portretul luptătorului la tinereţe” care povesteşte despe rezistenţa anti-comunistă grupului a lui Găvrila Ogoranu in munţii Făgăraş, perioada 1950 – 1957. Dupa vizionarea filmului a urmat analiza lui. Pr. Cojocaru şi Sergiu Laşcu au povestit despre rezistenţile anti-comuniste în Basarabia şi România.

A doua parte a conferinţei a fost dedicată Mitropolitului Visarion Puiu. Petru Ciobanu a lansat o noua carte “Mitropolitul Visarion Puiu. File de monografie pastoral-istorică” scrisă de el. O mare bucurie pentru toţi a fost prezenţa Pr. Savatie Boştovoi, care a ţinut o predică, încurajând pe toţi cei adunaţi.

Pozele de la conferinta pe mncbasarabia.org

Avem onoarea de a anunta castigatorii celei de a II-a editii a concursului de poezie nationalista. Castigatorii (locurile I, II si III) vor primi ca premiu cate un set de carti. Castigatorii sunt rugati sa ia legatura cu camaradul Bogdan Pandelas (Telefon: 0742.626.475) pentru ridicarea premilor. Din acest moment si pana la sfarsitul lunii  ianuarie se va desfasura a III-a editie a concursului. Cei ce doresc sa participe pot trimite poeziile la blog@nouadreapta.org.

Catalina (Cluj-Napoca)-Locul 1

Poezie 1

Vom arunca flori pe Prut
Cu tricolorul pe mînă
În genunchi ne vom ruga
Pentru limbă, pentru Unire.
Cu ochii înlăcrimaţi
Spre cer vom privi
ne vom cînta durerea
ţinîndu-ne de mînă.
În cor vom ţipa
România te iubim
Eşti visul nostru
Speranţa Basarabiei. Read more

Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, leoscarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de farmec si mister, realizate de mesterii tarani cu multa migala si maiestrie, au fost inlocuite in viata romanului de rand, de altele, mult mai aratoase si practice, dar impersonale. Atat de des raspanditele sifoniere, studiouri, dulapuri-vitrina si nelipsitele recamiere, ne fac sa simtim prin banalitatea lor din ce in ce mai mult, lipsa acelor obiecte care vorbesc de la sine si te intorc cu gandul in trecut la casa bunicii…

Lemnul, a constituit secole de-a randul principala materie prima a romanilor, fiind folosit pentru constructiile gospodaresti sau la confectionarea uneltelor, obiectelor si ustensilelor casnice, a pieselor de mobilier. In activitatea de prelucrare a lemnului, mesterul popular a pus atat indemanare cat si simt artistic astfel incat specialistii vorbesc atat despre “civilizatia romaneasca a lemnului”, cat si despre “arta romaneasca a lemnului”.

In comunitatile rurale, fiecare satean avea cunostintele si deprinderile necesare prelucrarii, macar sumare a lemnului, construind si intretinand singur unele obiecte din gospodarie. Lucrarile mai dificile erau lasate in seama tamplarilor, dulgherilor, stolerilor etc. Acesti mesteri populari s-au identificat intr-atat cu meseriile practicate incat denumirile acestora sunt frecvente si in onomastica (Rotaru, Dulgheru, Dogaru).

Acestia, folosind unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta, compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au dat nastere unei cuprinzatoare game de obiecte, de la cele mici, de uz personal, ustensile casnice si unelte de lucru, obiecte de cult, pana la piese mari de interior si cele utilizate in constructii. Desigur, confectionarea lor presupunea o specializare temeinica, transmisa din generatie in generatie. Read more

Festivalul de film din Slovacia abundă în lungmetraje româneşti. Într-o singură zi au fost prezentate trei, iar cel care a iscat cele mai multe discuţii a fost “Portretul luptătorului la tinereţe”.

“Marţi, după Crăciun”, de Radu Muntean, “Lumea văzută de Ion B.”, de Alexander Nanau, şi “Portretul luptătorului la tinereţe”, de Constantin Popescu, au fost proiectate la Palace Cinemas, unde patru săli găzduiesc cea de-a douăsprezecea ediţie a IFF Bratislava.

Autorul filmului despre grupul Ogoranu are un lungmetraj în competiţie şi altul – “Principii de viaţă” – în secţiunea Panorama (“Here and There”), după cum a declarat Mathieu Darras, directorul artistic al evenimentului.

Sesiune agitată de întrebări şi răspunsuri

Realizarea “Portretului luptătorului la tinereţe” a durat cinci ani, a explicat Constantin Popescu înaintea vizionării. De altminteri, lungmetrajul acoperă ani buni din activitatea anticomunistă a grupului de partizani condus de Ion Gavrilă Ogoranu – interpretat de Costi Diţă – şi este, totodată, un portret dur, dar fidel al instrumentelor oprimării exercitate de “organele de partid” şi nu numai. Read more

A sosit momentul sa anuntam castigatorii primei editii a Concursului de poezie nationalista . Convingeti-va prietenii, camarazii, sa participe ! De astazi incepe un nou concurs. Premile vor fi livrate in cursul saptamanii viitoare. In cazul problemelor de livrare a premiilor, contactati-l pe camaradul Bogdan P. :0742626475

Laurian Buleandra= locul I- Tricou ND+tricolor

Am ramas doar noi … Read more

Miercuri, 6 octombrie 2010, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru, nr. 38) vor avea loc vernisajul expozitiei de fotografie „Populatia romaneasca din nordul Bulgariei” si lansarea cartii Romanii dintre Vidin, Dunare și Timoc. Sarbatori, obiceiuri, credinte de Emil Tircomnicu, publicata la Editura ICR. Alaturi de autorul imaginilor si volumului, vor lua cuvantul prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Directorul Centrului European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane și Ivo Gheorghiev, presedintele Uniunii Etnicilor Romani din Bulgaria.

Cartea și fotografiile realizate in Bulgaria reprezinta o parte a cercetarilor de teren desfașurate de Emil Tircomnicu in nordul Bulgaria, in anii 2009-2010, prin coordonarea proiectului PNI-IDEI nr. 868/2008, finantat de UEFISCSU-CNCSIS.

Emil Tircomnicu este cercetator etnolog la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brailoiu” al Academiei Romane, fiind coautor a doua importante sinteze etnografice: Atlasul Etnografic Roman și Corpusul de Documente Etnografice. A publicat mai multe lucrari de referinta pentru studiul romanitatii sud-dunarene, printre care: Meglenoromanii. Destin istoric și cultural (Editura Etnologica, 2004), Despre Aromani. De vorba cu Hristu Candroveanu (Editura Fundatiei Culturale Dimandarea Parinteasca, 2006), Identitate romaneasca sud-dunareana. Aromanii din Dobrogea (Editura Etnologica, 2007), Obiceiuri și credinte macedoromane. Dictionar (Editura Biblioteca Bucurestilor, 2009). Read more