Blog Noua Dreaptă

„Rolul presei de limba română în statele unde există minorităţi româneşti este din ce în ce mai important, pentru ca procesul de democratizare să fie accelerat”, a declarat Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, în cadrul celei de-a treia ediţii a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, care s-a desfăşurat la Cernăuţi, Ucraina.

Consulul general al României la Cernăuţi, Tatiana Popa a chemat, la rândul său, jurnaliştii să acorde mai multă atenţie problemelor românilor din Ucraina, în timp ce Alexandrina Cernov, profesor la Universitatea din Cernăuţi, membru de onoare al Academiei Române, a atras atenţia asupra nerespectării de către autorităţile ucrainene a prevederilor referitoare la învăţământul în limba română, punând astfel în pericol conservarea identităţii româneşti în această regiune.

Prezent la Congres, Ion Popescu, singurul parlamentar de origine română în Rada Supremă de la Kiev a atras atenţia asupra necesităţii încurajării românilor de a se declara români şi vorbitori de limbă română la recensământul de anul viitor. Rezultatele acestuia sunt foarte importante pentru ca limba română să poată fi predată în şcolile unde românii sunt majoritari. Read more

E imposibil să treci prin Bucovina şi să nu-ţi doreşti să te întorci. Oamenii, tradiţiile, aerul tare al pădurilor, priveliştile năucitoare, totul te uluieşte. Fiecare colţ din această parte de ţară îţi încearcă simţurile. Parcă de undeva, din cotloanele nebănuite ale fiinţei noastre, ceva se deschide, ca să se umple de frumos. Ceva ne cheamă spre fibra noastră, spre rădăcini, spre ceea ce am avut dintotdeauna în noi bun, neatins, veşnic.

Probabil că Dumnezeu, în nemărginita-I bunătate, a înscris în matricea noastră un cod numai de El ştiut, pe care doar într-un ţinut binecuvântat, cum e Bucovina, ne permite să-l descifrăm, ca să înţelegem minunea dintru început a acestei lumi. Aici, acasă la bucovineni, istoria se citeşte şi deopotrivă se scrie peste tot: pe verdele ascuţit al pădurilor de brad, pe coamele munţilor, pe pajiştile abrupte, pe casele mândre aciuate pe văi, pe zidurile straşnice ale bisericilor şi mănăstirilor, pe ii şi catrinţe, pe scoarţe şi covoare, pe ouăle încondeiate, pe lemnul – tovarăş, în cântecele care tulbură şi răscolesc, dar mai ales în sufletele şi pe chipurile oamenilor locului. Oricâte valuri de modernitate ar trece peste ţinutul acesta, oricâte născoceli bizare ale tehnicii se vor fi născând, oricâte “păcate” vor aduce vremurile care vin, nu vor avea puterea să-l întineze. Poate vă întrebaţi de ce. Ei bine, pentru că ei, bucovinenii, nu se grăbesc. Sunt adaptaţi la tot ce e nou, dar nu s-au grăbit să uite de unde vin. De aceea, în fiecare casă de bucovinean, deşi impunătoare şi construită după tot dichisul, veţi găsi şi acum costumul tradiţional la loc de cinste, fotografiile vechi de familie şi lada cu zestre moştenită de la părinţi. Dar poate mai preţios decât orice e faptul că oamenii aceştia păstrează viu, în memorie şi în fapt, lumea comunităţii tradiţionale. Îşi găsesc timp să-şi cinstească strămoşii în biserică şi în cimitir, transmit din tată-n fiu istoria, obiceiurile, legendele locului în care trăiesc, îşi învaţă copiii să preţuiască portul tradiţional, au răgaz pentru frumos, pentru sărbătorile satului, pentru cântec, pentru joc, pentru tot ce au moştenit din vechime.

Moldoviţa – Bucovina la ea acasă

M-am convins de adevărul vorbelor de mai înainte poposind, în preajma hramului Sfintei Marii, în inima Bucovinei, în ţinutul Obcinilor, la Moldoviţa. O zonă care, pe lângă frumuseţile cu care natura a hărăzit-o, se mândreşte cu gospodari vrednici şi cu o zestre etnografică de excepţie. Locuit în mare parte de huţulii veniţi în valuri, în vechime, de pe cine ştie unde, ţinutul acesta a căpătat ceva tainic şi tulburător. Aşezaţi pe culmi, la înălţime, singuri, doar ei şi muntele, huţulii au păstrat de-a lungul veacurilor tot ce s-a putut pomeni mai frumos: colorit viu, forme şi motive unice, un fin simţ artistic, toate aşezate ani de-a rândul pe ii şi catrinţe, pe sumane, pe ouăle “scrise” pe lăicere şi macaturi sau încrustate pe lemn.

Read more

De secole, in prag de an nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.

O data cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Ceata mascatilorPrezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Read more

Odată cu sosirea primăverii tradiţionala sărbătoare de Mărţişor a adunat recent în raioanele Hloboca şi Noua Suliţă, iar ieri, 6 martie, la Cernăuţi, talente din satele româneşti din regiune şi oaspeţi din România şi Republica Moldova.

Peste tot au fost spectacole bine organizate şi apreciate mult de public. Artiştii amatori au adus în scenă piese de diferite genuri din folclorul autentic românesc: doine, cântece populare, dansuri vechi păstrate de la străbuni. Totodată s-au prezentat deosebit colectivele corale de la bisericile din Iordăneşti şi Hruşeuţi, iar cei de la „Dragoş Vodă” au deschis manisfestarea. N-au lipsit nici muzica uşoară şi dansurile moderne, interpretate cu succes de tineri interpreţi.

Oaspeţii de la Palatul copiilor din Rădăuţi ne-au încântat prin virtuozitatea şi conţinutul profund şi variat al programului prezentat. Venită pentru prima dată la Cernăuţi, fiind invitată de UI „Comunitatea Românească din Ucraina”, doamna Raisa Bârnaz de la Orhei, Republica Moldova, a adus clipe de neuitat publicului bucovinean: romanţe de suflet, doine şi cântece populare deosebite, iar „Ciocâlia” interpretată la voce a ridicat sala în picioare.

Ne-au onorat cu prezenţa doamna Tatiana Popa, Consul General al României la Cernăuţi şi domnul Mircea Irimescu, deputat în Parlamentul României, oficialităţi ale puterii reprezentative şi executive locale, oaspeţi.
Doamna Aurica Bojescu, consilier şi deputat în Consiliul regional Cernăuţi, a prezentat un cuvânt de salut din partea domnului Ion Popescu, deputat în Parlamentul Ucrainei şi vicepreşedinte al AP CE, iar la Hliboca şi Noua Suliţă din partea dumnealui ca autor au fost înmânate tuturor colectivelor artistice studiul „Românii din Ucraina”.

Aceste întâlniri de primăvară ne-au convins încă o dată despre însemnătatea limbii, istoriei, culturii, tradiţiilor la păstrărea identităţii unui popor.

Sursa: TimocPress

Printr-un acord de colaborare între Centrul Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale româneşti Cernăuţi, Clubul media Meridian şi Compania de televiziune şi radiodifuziune CMTR „Cernăuţi” a fost lansat un nou proiect care va oferi românilor din Nordul Bucovinei oportunitatea de a afla despre evenimentele din ţinut prin intermediul Programului informativ „Reporterul de Cernăuţi” în limba română.

În fiecare zi de duminică, la orele 8.30 şi 17.30 telespectatorii sunt invitaţi să urmărească o trecere în revistă a evenimentelor din cursul săptămânii în cadrul acestui program, transmite Iurie Levcic pentru Romanian Global News.

Pe Postul de televiziune „Cernăuţi” admiratorii tezaurului muzical-folcloric românesc vor putea viziona şi programe de muzică românească „Să petrecem împreună” şi „La izvor de cânt şi dor” care vor fi transmise duminica la orele 17.00, în cadrul cărora telespectatorii vor avea posibilitatea să urmărească şi manifestările organizate de Centrul Bucovinean de Artă care au devenit tradiţionale, cum ar fi Festivalul-concurs de muzică uşoară românească „Vise printre stele”, Festivalurile Internaţionale „Alese perle pentru mama”, „În grădina cu flori multe” şi „Să-mi cânţi cobzar”.

Luna lui Mărţişor va aduce încă o surpriză românilor din regiunea Cernăuţi, în cadrul acestui proiect va fi inaugurat programul de dedicaţii musicale în limba română „De la inimă – la inimă”. Read more

Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni lanseaza sambata, 2 octombrie, proiectul “Descopera Bucovina”, actiune care consta in organizarea unor excursii in Sudul Bucovinei pentru elevii si profesorii romani din regiunea Cernauti (Ucraina), transmite Romanian Global News, care citeaza institutia romana.

Pe parcursul a noua saptamani (2 octombrie – 28 noiembrie 2010), 900 de romani din Ucraina vor vizita principalele obiective din judetele Botosani, Suceava si Neamt (Memorialul Ipotesti, Manastirea Humorului, Cetatea de scaun a Sucevei, Manastirile Voronet, Moldovita, Sucevita, Agapia, Varatic, Neamt). Read more

După „alegerile libere” din iarna anului 1941 bucovinenii s-au convins că sub ocupaţia sovietică nu mai era chip de trăit. Oamenii dacă se întâlneau undeva pe drum, luând capăt de vorbă, nu se mai întrebau de sănătate, ci vroiau să afle unul de la altul cine a mai fost arestat, cine a mai fost împuşcat şi pe cine îl mai păştea primejdia întemniţării. De frica bolşevcilor, unii oameni parcă îşi pierduseră graiul. Vorbeau prin semne şi tăceau ca la priveghi, căci orice glumă putea fi naiba ştie cum răstălmăcită. Agenţii secreţi recrutaţi din rândurile sărăcimii mişunau pretutindeni. Ei picau sositori la clăci, la şezători, la poarta bisericii, oriunde s-ar fi adunat doi-trei gospodari, ca să poată trage cu urechea şi să-şi ticluiască apoi denunţurile.

Frica de ruşi domnea şi în casa noastră. Moşul, Gheorghe Morar, născut în 1864, şi moşica Ana, născută în 1869, umblau cu lacăt la gură, căci nu vroiau ca la adânci bătrâneţe să fie aruncaţi după gratii. Dar noaptea, înainte de culcare, după ce suflau lampa, bunicii, cât şi mama mea, Maria, mă îndemnau ca să mă rog la Dumnezeu să se întoarcă românii. Şi mă rugam în fiecare seară, iar dimineaţa mă tot uitam înspre drumul mare, crezând ca iată-iată înspre sat se vor slobizi coloane de bravi ostaşi români. Cu venirea românilor mă amăgeam în fiecare zi. Coloanele lor aşa şi nu se iveau de după crestele dealurilor. La 1 aprilie 1941, am văzut, totuşi, drumul ce trecea prin satul nostru inundat de oameni. Înspre Adâncata (Hliboca de azi) curgeau amândouă Pătrăuţurile, Igeştii, Crasna, Ciudeiul, Budineţul, Cireşul, Crăsnişoarele, cea Veche şi cea Nouă, Bănila Moldovenească, Dăvidenii, precum şi sate de mai departe, de sub creierii munţilor. Bătrâni cu plete albe păşeau îngânduraţi, alături de bărbaţi tineri şi feciori voinici şi drepţi ca brazii. Femeile, îmbrăcate în sumane sau în cojoace, aveau pe umeri câte o trăistuţă cu merinde, iar de mâini îşi ţineau copilaşii sau nepoţii. Unele femei îşi alăptau pruncii din mers. Din ogrăzi ieşeau grupuri de cupceni şi se alăturau coloanei care se lungea, se îngroşa, de parcă toată Bucovina subjugată ieşise la drumul ce avea să devină a patimilor. Noi nu înţelegeam încă ce se întâmplase. Mama şi bunica îşi făceau semnul crucii, iar moşul, cu coatele sprijinite pe gard, urmărea în tăcere coloana ce începea să dispară după o cotitură a drumului.

Dar îndată mare veste că românii din Bucovina nu mai vroiau să trăiască sub stăpânire sovietică, că ei mergeau la Adâncata ca să li se aprobe cererile privind plecarea lor definitivă în România, a făcut ocolul satului. Read more

Duminică, 12 septembrie 2010, la Cernăuţi a avut loc cea de-a 21-a sărbătorire a „Limbii noastre cea române”. Ca întotdeauna manifestarea a fost deschisă de către inima Societăţii „Mihai Eminescu” – Corul popular „Dragoş Vodă”, membru-colectiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”.

Alături de maeştrii scenii din diferite colţuri ale Bucovinei de diferite vârste, în sala Casei tineretului din Cernăuţi au fost prezenţi oaspeţi din toate satele româneşti din regiune, precum şi din România.

Un cuvânt de salut adus şi din partea fraţilor timoceni din Serbia a fost rostit de către Dr. Ion Popescu, deputat în Parlamentul Ucrainei pe lista Partidului regiunilor şi vice-preşedinte al AP al Consiliului Europei, reîntors recent de la Belgrad.

Cu această ocazie liderul Comunităţii româneşti din Ucraina a dăruit un set de buletine informative aduse de la rumânii/vlahii de pe Valea Timocului Centrului bucovinean independent de cercetări actuale, corului „Dragoş Vodă” le-a fost înmânat un set de materiale privind asociaţiile româneşti din lume, iar preşedintelui interimar al SCR „M.Eminescu”, Vasile Bâcu, Dr. Ion Popescu, ia dăruit Cartea „Românii din Ucraina” (ediţia III), în care după 100 de ani de la prima apariţie (1910, Istoria Bucovinei, Ion Nistor) a reapărut harta etnică şi lingvistică pe localităţile din actuala regiune Cernăuţi în 1930 şi, respectiv, în 1989, demonstrând la concret cum înaintează procesul asimilării în zona românească. Read more

Cati dintre noi isi mai aduc aminte faimoasele tururi ale Romaniei facute cu masina inainte de 1989? Este adevarat ca regimul politic al vremii nu lasa loc altor alternative, dar aceasta optiune nu era deloc una plictistoare.

Omul sfinteste locul

Chiar daca avem impresia ca stim totul despre tara in care ne-am nascut, putem fi lesne contrazisi. Pamantul acesta isi are inca tainele lui, coltisoarele lui secrete care asteapta sa fie descoperite, fotografiate, explorate.

Una dintre cele mai cunoscute si populare destinatii culturale si turistice din Romania este Bucovina. De foarte mult timp, acest loc a inspirat adevarate pelerinaje culturale. Chiar daca anual aceste locuri primesc foarte multi vizitatori, manastirile nu au consimtit sa-si dezvaluie secretele nici macar in fata curiozitatii specialistilor. Unul dintre cel mai mare mistere ramane formula culorilor folosite in picturile peretilor manastirilor: rosul-brun al manastirii Moldovita, celebrul albastru de Voronet, verdele manastirii Arbore sau rosul-ocru al Humorului. Read more

Dacã doriţi sã vedeţi toate stilurile arhitectonice, care au existat în ultimele secole în Europa, nu trebuie sã cheltuiţi banii pentru cãlãtorii îndepãrtate. E suficient sã parcurgeţi pe jos strãzile din partea veche a oraşului Cernãuţi şi veţi vedea aici stiluri începând cu empiricul din perioada împãratului Napoleon şi terminând cu stilul sovietic din timpurile lui Iosif Stalin, de la liniile melodioase ale barocului clasic pânã la construcţia edilitarã primitivã din deceniile lui Nikita Hruşcov. Cernãuţiul mai este caracteristic şi prin faptul cã numai în acest oraş din Ucraina pot fi vãzute clãdiri în stil neobrâncovenesc. Cãlãtoria o puteţi începe din Piaţa Centralã a Cernãuţiului, unde la 1847 a fost construitã clãdirea impunãtoare a Primãriei în stilul clasicismului târziu. Dacã o veţi lua pe str. Kobyleanska (fosta Domneascã), atunci la intersecţia ei cu str. Alexandru cel Bun veţi vedea încã un exemplu de clasicism – o clãdire semirotundã, cu coloane sobre şi balcon.

Priviţi din Piaţã de-a lungul str. Ruska şi veţi vedea la o anumitã distanţã clãdirea bisericii greco-catolice, construite încã în 1821 în stil empiric pe banii boierului Turcul, a cãrui origine era legatã de cazacii zaporojeni. De fapt biserica se afla la capãtul unui drum construit în 1816, care se termina acolo. El a fost Read more

La 12 iunie 1941, s-au împlinit 69 de ani de la primul val de deportări în Siberia a basarabenilor şi bucovinenilor. Apogeul terorii a fost noaptea de 12 spre 13 iunie 1941. Pentru deportarea din acea noapte istoricii spun că au fost alocate 1315 vagoane, situate în diferite gări de pe tot cuprinsul Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Supravieţuitorii spun ca între 70 şi 100 de persoane trebuiau să împartă un vagon de marfă timp de aproape trei săptămâni cât dura drumul până la destinaţia finală, în condiţii absolut insuportabile. Norma zilnică de apă era de 200 ml, dar unor deportaţi li se dădea în loc de mâncare doar peşte sărat, afirmă cei trecuţi prin acest calvar al Read more

Mesaj al suporterilor romani la meciul cu Ucraina

Sursa: Romanian Ultras

Evoluţie geopolitică

Bucovina istorică era, la data anexării ei de către Habsburgi, o parte constitutivă a Principatului Moldovei. Toponimul slav „Bucovina“ = „Ţara Fagilor“, preluat ulterior de către austrieci cu aceeaşi semnificaţie („Buchenland“), este atestat documentar pentru prima dată într-un document emis de cancelaria domnească a Moldovei din timpul lui Roman I (la 30 martie 1392). Prin urmare, istoria Bucovinei din perioada 1359-1774 este parte integrantă din istoria principatului moldav, de la întemeierea ţării şi până la anexarea provinciei de către Imperiul Habsburgic.

Deşi trupele austriece au ocupat Bucovina încă din toamna anului 1774, din punct de vedere juridic ea va deveni oficial provincie austriacă la 7 mai 1775, printr-o convenţie încheiată între Imperiul Habsburgic şi Sublima Poartă – sub a cărei suzeranitate se afla Moldova. Delimitarea graniţelor s-a perfectat prin Convenţia din 12 mai 1776. Timp de 12 ani (între 1774-1786), Bucovina s-a aflat sub administraţie militară austriacă, fiind condusã de guvernatorii militari Gabriel Fleiherr von Splény (1774-1778) şi Karl Freiherr von Enzenberg (1778-1786). Read more

Sursa: Ionuţ Ţene-Napocanews

Drama poloneză recentă de la Smolensk din preajma pădurii Katyn, unde a pierit preşedintele Kaczynski, a readus în memorie, la 70 de ani trecuţi, genocidul elitei armatei poloneze din primăvara anului 1940 înfăptuit cu sânge rece de către NKVD la ordinul lui Stalin. Ceremoniile poloneze de celebrare, a preşedintelui şi a elitei poloneze, de la Cracovia m-au umplut de admiraţie. I-am admirat, întotdeauna, pe polonezi că nu şi-au uitat istoria, ci dimpotrivă sunt mândrii de aceasta. Cu toate minciunile lui Stalin şi ale Aliaţilor anglo-americani, că uciderea în masă a peste 20 mii de ofiţeri polonezi a fost făcută de către hitlerişti, elita de la Varşovia nu s-a lăsat păcălită de propagandă şi a militat pentru comemorarea martirilor militari şi pentru cunoaştere de către lumea civilizată a crimelor NKVD. Read more

Unul dintre cele mai mari sacrificii pe care le-a cunoscut istoria României s-a petrecut la Fântâna Albă, acolo unde aproximativ 2-3000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România la 1 aprilie 1941, dar au fost seceraţi de grănicerii sovietici.

Profesorul doctor în istorie, Mihai Aurelian Căruntu, de la Muzeul de Istorie din Suceava a abordat tema masacrului în volumul său “Bucovina în al Doilea Război Mondial”, în care descrie evenimentele din zilele care au precedat masacrul de la Fântâna Albă ca o modalitate de împotrivire non-violentă faţă de regimul sovietic, ce a atras o reacţie dură a organelor de represiune.

“Prin obiectivul urmărit – trecerea în masă peste linia arbitrară de demarcaţie care separa Bucovina – (evenimentele) reprezintă un refuz global al regimului sovietic şi a consecinţelor teritoriale ale ultimatumului stalinist.”, spune profesorul. Read more

De Paste, romanii din Nordul Bucovinei se aduna la stejarul lui Stefan cel Mare. Aici se tine o slujbă divină în memoria arcaşilor lui Ştefan cel Mare care au murit pe aceste meleaguri în bătălia din codrii Cosminului. La crucea de lângă bătrânul stejar se adună tineri şi maturi, copii şi bunici pentru a aduce cinste şi memorie celor căzuţi pentru neam şi credinţă.

Ca întotdeauna a slujit preotul Ioan Gorda, protopop al raionului Hliboca şi preotul Paunel Paulencu, care este cu mult mai tânăr şi slujeşte la biserica din satul Pasat raionul Herţa (a fost sfinţită nu demult, în toamna anului 2009). Read more

In cei nici douazeci ani de cand Ucraina a devenit in mod instantaneu stat, cei de prin partile locului cauta cu disperare sa aplice istoriei tinutului nostru, in special din ultimul secol al mileniului trecut, interpretari cat mai coordonate si cat mai plauzibile (din punctul lor de vedere), incercind sa impace si sa fructifice vechile teorii ale istoriografiei sovietice despre “eliberarea” Nordului Bucovinei cu imperativele ce reies dintr-o cu totul alta situatie, adica din cea existenta acum. Si cu cat mai insistente au fost aceste cautari, cu atat mai surprinzatoare au fost rezultatele, reusindu-se doar pe parcursul catorva ani sa se aplice, fata de unele si aceleasi momente-cheie ale istoriei Bucovinei, “grile” total opuse, afirmandu-se initial ca perioada de stapanire sovietica ar fi fost o perioada de ocupatie, pentru ca mai tarziu sa se spuna ca aceasta n-a fost decat una de… statalitate ucraineana. Anume in baza acestei “conceptii”, majoritatea institutiilor de stat si celor publice din regiunea Cernauti au sarbatorit jubileele de 60 de ani de la constituirea lor.

Si mai radical s-a schimbat “viziunea” acestor ideologi asupra unor asemenea evenimente tragice, si inca sangerande in sufletele romanilor de pretutindeni, ca masacrele de la Lunca si Fantana Alba. Read more

Provinciile ucrainene vor avea dreptul de a-şi alege limba de comunicare în funcţie de nevoile locuitorilor lor, a declarat Anna Gherman, adjuncta şefului administraţiei prezidenţiale, într-un articol publicat sâmbătă de săptămânalul Zerkalo Nedeli.

“Această practică trebuie să fie garantată de noua doctrină politică a Ucrainei, fondată pe o largă autonomie culturală a regiunilor şi pe dreptul lor de a-şi alege limba de comunicare în administraţie şi şcoli răspunzând nevoilor majorităţii locuitorilor lor”, a afirmat oficialul ucrainean.

Potrivit Constituţiei, ucraineana este singura limbă oficială a statului. Noul preşedinte Viktor Ianukovici, considerat prorus, propune să fie aplicată Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, pentru a face din rusă a doua limbă oficială a ţării la nivel regional. Read more

O noua provocare ii asteapta pe cei peste jumatate de milion de romani din Ucraina, dupa alegerea lui Serghei Tigipko, unul dintre cei mai virulenti extremisti antiromani din Ucraina, in postul de viceprim-ministru al Ucrainei. Acesta a fost ales de către Rada Supremă, cu votul a 240 de deputaţi ucraineni.

Serghei Tigipko a participat în cursa alegerilor prezidențiale, al șaselea pe listă. Tigipko este născut în anul 1960 și este originar din satul Drăgănești, raionul Sângerei din Basarabia.

Dupa ce au sprijinit venirea la putere a lui Victor Ianukovici, ca urmare a promisiunilor acestuia de a opri actiunile antiminoritate ale executivului de la Chisinau si de a acorda statut de limba regionala, limbii romane, romanii din Ucraina vor trebui sa faca fata prezentei in executivul de la Kiev a unui extremist care intreaga sa campanie electorala a atacat Romania si pe romani. Read more

Recent, la Ministerul Învăţământului şi ştiinţei de la Kiev a avut loc prima şedinţă a unui Consiliu Consultativ format din reprezentanţii asociaţiilor minorităţilor naţionale din Ucraina, care va avea în vizorul său situaţia învăţământului în şcolile cu limba de predare a minorităţilor şi predarea limbilor acestora în şcoli şi în cadrul centrelor culturale şi de studiu ale acestora.

Din partea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” în acest Consiliu va activa secretarul responsabil – dna. Aurica Bojescu, care la această primă şedinţă a fost aleasă prin vot vicepreşedinte pe problematica şcolilor cu limba de predare română, maghiară, polonă ş.a.

Pentru cele cu limba rusă de predare vicepreşedinte va fi Vladimir Corsacov – redactorul revistei „Cuvântul rusesc în şcolile din Ucraina”, tatarii din Crimeea au vicepreşedinte pe dna Cojemetova, iar preşedinte al Consiliului a devenit Arcadii Monastârschii – reprezentantul evreilor.

Dna. Bojescu în discursul sau a subliniat că actele normative care au fost adoptate în ultimii 2-3 ani au diminuat volumul de drepturi la învăţământ în limba maternă pentru minorităţile naţionale, prin testarea independentă obligatorie doar în limba ucraineană, învăţământul în limba maternă din şcolile minorităţilor naţionale îşi pierde astfel sensul.Deasemenea şcolile cu limba română de predare nu sunt asigurate cu manuale la toate disciplinele scolare, lipseşte o instituţie de învăţământ superior pentru pregătirea cadrelor didactice – profesorilor pentru principalele obiecte şcolare instruiţi în limba română. Read more

Conform rezultatelor parţiale ale alegerior prezidenţiale din Ucraina, după numărarea a 92,83 la sută din buletinele de vot, Victor Ianukovici a acumulat 48,44%, iar contracandidatul său Iulia Timoşenko a obţinut 45,92 la sută din sufragii.

Alaturi de Ianukovci au fost si minoritatile nationale printre care si romanii din Ucraina, cu care Ianukovici a semnat un protocol prin care se obliga recunosca limba romana ca limba oficiala regionala, transmite corespondentul Romanian Global News din Cernauti. Read more

În zonele româneşti ale Ucrainei, Sudul Basarabiei şi Nordul Bucovinei, populaţia românească l-a preferat mai mult pe Victor Ianukovici în alegerile prezidenţiale din 15 ianuarie.

«Timoşenko şi Iuşcenko nu au fost cu noi, ne-au discriminat, au călcat în picioare drepturile noastre etno-culturale, au avut o politică agresivă de ucrainizare a învăţământului în alte limbi, în afară de cea iucrainenă», -au declarat pentru ZdG mai mulţi primari şi directori de şcoli din satele româneşti ale reg. Odesa, în opinia cărora opţiunea Ianukovici va rămâne valabilă şi pentru turul doi. «Nu ştim, dar sparăm că Ianukovici se va ţine de cuvânt şi-şi va respecta promisiunile electorale în problema limbii, educaţiei, drepturilor pentru minorităţi, ceea ce nu am avut şi, cu siguranţă nu putem aştepta de la Timoşenko», — susţin reprezentanţii autorităţilor locale solicitaţi de ZdG să se pronunţe pe marginea alegerilor. Read more

În Bucovina, de cum a prins omătul a se aşterne peste munţi, au şi început a umbla săniile trase de cai cu zurgălăi la urechi şi copiii a cânta. Ca în fiecare an de sărbătorile de iarnă, de 15 ani încoace, membrii Grupului „Gura Izvorului“, din comuna suceveană Vatra Moldoviţei, vestesc Naşterea Mântuitorului şi apropierea Anului Nou. Colindă, ură şi joacă ca în vremurile de demult peste tot în ţară, uneori şi la invitaţia românilor din străinătate. Coordonaţi de învăţătoarea Ilaria Puşcă, fiecare membru al grupului, format din copii şi adulţi, poartă chipul strămoşilor din care îşi trage rădăcinile, mai cu seamă atunci când îmbracă portul popular şi se fălesc cu el la joc.

Zilele Crăciunului au fost „tăt numaâ un clopaţăl şi un glas di copchil“, cum ar spune bucovineanul – o încântare a ochiului şi-o bucurie a sufletului. Aşa le şade bine sărbătorilor, să fie binevestite de oameni veseli şi frumoşi. Iar când oamenii – mici şi mari – îşi aduc aminte de tradiţii şi de obiceiuri, de înaintaşi şi de portul popular, totul capătă o aură de sfinţenie. Se spune că, aici, în nordul ţării, spiritualitatea locurilor este cu totul aparte, cu atât mai mult cu cât bătrânii susţin că Dumnezeu coboară printre oameni, fiindu-i mai uşor să calce din cer pe munţi şi-apoi să atingă pământul. Read more

La 27 decembrie 2009 la Hliniţa, ce ţine de Boianul lui Ion Neculce, după o epopee de 18 ani, în sfârşit, a fost dată în exploatare grădiniţa de copii de pe lângă gimnaziul românesc din comuna Boian, raionul Noua Suliţa (nordul Bucovinei), plasat în imediata din apropiere de capitala Bucovinei – oraşul Cernăuţi (la 15 km).

Terminarea construcţiei a fost posibilă doar după încadrarea în lucrări a firmei „Rodnicoc/Izvoraşul” din această localiatate, patronii căreia – Ion Semeniuc şi Nicolae Hauca, – români originari din această localiate, nu o dată „şi-au adus pomana” atât la susţinerea manăstirilor de maici din Boian şi celei de călugări din Bănceni (unde liturgiile se ţin în limba română), cât la susţinerea festivalului tinerilor interpreţi români din regiunea Cernăuţi „Să-mi cânţi cobzar…”.

Este de remarcat, ca Ion Semeniuc este consilier parlamentar pe principii obşteşti al parlamentarului român din Rada de la Kiev, Ion Popescu, şi, concomitent, deputat în consiliul regional Cernăuţi (ales pe lista Partidului regiunilor pe cota acordată de acest partid românilor bucovineni), dar şi persoană de încredere a candidatului real la preşedenţia Ucrainei din partea acestui partid – Viktor Yanukovici, cu care românii au semnat un acord de colaborare în privinţa suţinerii limbii materne şi bisericii strămoşeşti. Read more