Blog Noua Dreaptă

Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina este in situatia de a deveni cel mai mare proprietar de paduri din Romania, o sentinta definitiva, dar nu irevocabila, punandu-l in situatia de a cere peste 166.000 ha de padure.

Decizia instantei se poate constitui intr-un prece­dent, aplicabil tuturor structurilor asemana­toare. Justitia timisoreana a pus punct unei dileme referitoare la modul in care Biserica Ortodoxa Romana, si nu numai, a detinut sau doar a administrat anumite bunuri cu care a fost inzestrata de-a lungul secolelor.
Cutea de Apel Timisoara a decis ca Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina (FBORB) trebuie sa primeasca 166.613 ha de padure in Suceava. Sentinta este definitiva, dar nu si irevocabila, putand fi atacata la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Totusi, sentinta este aplicabila, astfel ca se asteapta ca Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, considerata de avocatul Fondului singura proprietara a padurii, sa faca demersurile pentru a intra in proprietatea bunurilor. Read more

Liderul Partidului Regiunilor, Viktor Ianukovici, candidat la prezidenţialele din 17 ianuarie 2010, a încheiat un parteneriat cu Uniunea Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina”, prin care se obligă să facă tot posibilul pentru ca limba română să devină limbă oficială la nivel regional.

Prorusul Viktor Ianukovici s-a intalnit, in august, cu vicepresedintele Joe Biden – un semn al schimbarii atitudinii SUA fata de Partidul Regiunilor.
„Fără o forţă politică puternică nu putem reuşi”, a declarat pentru NewsIn Aurica Bojescu, secretar executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”. Ea a precizat că reprezentanţii românilor, ruşilor şi ai maghiarilor din Ucraina – cele mai numeroase comunităţi de pe teritoriul ucrainean – au semnat la sfârşitul lunii noiembrie un acord cu formaţiunea lui Viktor Ianukovici în vederea alegerilor prezidenţiale din ianuarie. Comunitatea românilor se concentrează cu precădere în trei zone din Ucraina, în Transcarpatia, nordul Bucovinei şi în sudul Basarabiei. Potrivit MAE, comunitatea română din Ucraina numără peste 400.000 de persoane, dintre care 151.000 sunt români, iar 258.600 – „moldoveni“. Read more

Victor Ianukovici, candidatul pro-rus la alegerile prezidenţiale din Ukraina,promite comunităţii româneşti din Ucraina că va face tot posibilul pentru ca limba română să devină limbă oficială la nivel regional.

Noi, basarabenii, bucovinenii, hertenii si transnistrenii suntem exponentii celei mai mari tragedii a natiunii romane. Suntem victimele dezastrului care a lovit Romania in blestematul iunie 1940, cand URSS ne-a ocupat cele unsprezece judete: Balti, Soroca, Orhei, Tighina, Lapusna, Cahul, Ismail, Cetatea Alba, Hotin, Cernauti, Storojinet si tinutul Herta. Fiind partea cea mai amenintata de exterminarea bolsevica, noi, oamenii de cultura, de stiinta, medicii, profesorii, inginerii, clericii, ofiterii, functionarii si proprietarii, ne-am refugiat din teritoriile rapite in alte judete din interiorul tarii. Asa am devenit refugiati. Astfel am constituit un segment de populatie al Romaniei, care a suferit cel mai mult din cauza razboiului, a prigoanei comuniste, a opresiunii regimului totalitar. Romania, tratata intre 1945-1964 de catre URSS ca o tara ocupata si tinuta sub regim totalitar de sorginte sovietica, n-a putut sa ne apere de persecutii si teroare. Trenuri intregi cu refugiati, ajunse dincoace de Prut, au fost trimise inapoi. Incepand din toamna anului 1944, peste 60.000 dintre refugiati au fost ridicati cu forta de catre autoritatile sovietice de ocupatie. Cei mai multi dintre ei au fost dusi direct in Siberia si Asia Centrala. Peste o suta de refugiati, refuzand deportarea in URSS, s-au sinucis. Majoritatea insa am reusit sa ne ascundem in cele mai diverse moduri, inclusiv prin schimbarea identitatii. Noi, basarabenii, nordbucovinenii, hertenii, transnistrenii, care am scapat de deportarea in URSS, nu am avut parte de o viata normala. Starea de “refugiat” a devenit in ochii puterii un stigmat dezonorant. Am fost urmariti, supusi unor tracasari permanente, tratati drept cetateni de categorie inferioara, suspectati. Pana in 1965 noi eram “dusmani” sau “potentiali dusmani”, “fugari din tara socialismului infloritor”, ca dupa aceea sa fim acuzati de “simpatii pro-sovietice”. Dar si mai grav era faptul ca atitudinea represiva, restrictiile si marginalizarea se rasfrangeau si asupra celor care in perioada exodului nu erau decat copii. Pe buletinul nostru de identitate scria “nascut in URSS” si Read more

sursa: Ziarul Arcasul din Bucovina de Nord

Iubiţi fraţi români! Se adreseazã cãtre dumneavoastrã românii din dreapta Tisei – Maramureşul Voievodal Ucraina, urmaşii dacilor liberi, urmaşii lui Bogdan şi Dragoş-Vodã în legãturã cu izolarea noastrã din partea României.

Aici, în România Micã locuiesc de mii de ani românii rãmaşi dupã împãrţirea Maramureşului integral – 4 iunie 1920. Atunci eram 11 mii, azi am ajuns la peste 50 de mii de oameni. Atunci românii noştri au fost împãrţiţi şi daţi uitãrii. Dar s-au împãcat cu soarta, cu mersul istoriei, bucurându-se mãcar de faptul cã au avut posibilitatea sã se vadã, sã se întâlneascã unii cu alţii, sã studieze în România, aflându-se sufleteşte alãturi de fii lor. Istoria a fost asprã – cehii au plecat, au venit maghiarii, am rãbdat toţi împreunã, dar nu am îngenuncheat, au venit ruşii în 1944 şi ne-au izolat şi mai tare cu un gard de sârmã ghimpatã de GULAG stalinist, mãcar cã eram la un pas unii de alţii şi auzeam ciripitul pãsãrilor, sunetele clopotelor de la Sighet, radioul şi televiziunea românã. Am fost izolaţi fizic, dar nu sufleteşte. Au trecut anii şi noi credeam cã nu va sosi sfârşitul şi cã Bunul Dumnezeu nu va lãsa sã fie veşnic blestemul izolãrii.

Read more