Category Archives: Economic
Perspectivele „revoluţiei gazelor de şist” din Europa
Politica energetică a UE este una din temele principale ale summit-ului UE de la Bruxelles. Sunt discutate între altele şi perspectivele gazelor de şist din Europa. În acest tip de combustibil se pun mari speranţe, dar deocamdată nu există decizii concrete.
Subvenţii mai mari pentru fermierii care arendează terenurile
Proprietarii de terenuri agricole vor fi stimulaţi, din 2014, să arendeze sau să vândă fermierilor activi suprafeţele nelucrate, caz în care vor primi subvenţia de la UE şi un plus de 20% din acest sprijin, a declarat comisarul european Dacian Cioloş. „Avem acum un anumit număr de ferme mici, care au două, trei, patru sau cinci hectare. Proprietarii terenurilor respective beneficiază de subvenţia la hectar. Începând cu 2014, pentru aceste ferme mici se va calcula o plată fixă“, a spus Cioloş. Astfel, potrivit schemei propuse de Cioloş, toate fermele mici, cu suprafeţe între 1,5 şi 5 hectare, ar putea primi, spre exemplu, 700 de euro pe fermă în fiecare an.
Economist american: “Distributismul, o a treia cale economică viabilă pentru România”
Răspândirea cât mai largă a proprietăţii asupra pământului şi a mijloacelor de producţie. Angajaţi-acţionari şi cooperative care funcţionează deja cu succes în alte ţări. Toate în numele unei economii mai umane şi mai morale, care să ţină cont de persoane. Sunt câteva dintre principiile distributiste care s-ar putea aplica şi în România, crede economistul american Jean Medaille.
Prezent la Bucureşti pentru lansarea ediţiei în limba română a cărţii sale „Spre o piaţă cu adevărat liberă” (Editura Logos, 2012, traducere de Irina Bazon), profesorul de la Universitatea din Dallas a îndemnat în cadrul conferinţei ţinute la ASE la găsirea unei soluţii româneşti la problemele cu care se confruntă ţara noastră. „De ce au părăsit atât de mulţi tineri România? Un răspuns care vi se dă este că România este săracă. Greşit, ţara voastră e dăruită de Dumnezeu cu toate bogăţiile posibile (minerale, relief). Problema este că s-au căutat soluţii doar în exterior, nu în interior”.
Cum ne fac supermarketurile mai săraci ?
În numărul 16 al Romanian Environmental News, am explicat cum principalii beneficiari ai marilor proiecte de infrastructură din România sunt corporațiile cu sediul în Europa de Vest. În România beneficiarii sunt foarte puțini, în timp ce majoritatea oamenilor, care trebuie să plătească pentru noile servicii, va fi tot mai săracă.
În acest articol arătăm cum sosirea în România a marilor supermarketuri şi a altor rețele de magazine aparținând unor companii din Europa de Vest şi din America de Nord va conduce mai curând la sărăcirea decât la îmbogățiera marei majorități a românilor. Primul lucru pe care-l menționăm este cât se poate de evident, și anume că profiturile din aceste afaceri se vor acumula în mâinile proprietarilor şi ale acţionarilor care, desigur, nu locuiesc în România. Dar chiar și în cazul în care acţionarii ar locui în România, efectele certe ale activității marilor supermarketuri şi hipermarketuri sunt întotdeauna negative în ceea ce priveşte valoarea, diversitatea şi reziliența economiei locale.
Acest argument este susţinut prin exemple clare prezentate în cartea Tescopoly de Andrew Simms şi pe website-ul cu același nume. Cartea se concentrează asupra imensei corporații britanice Tesco, care deține supermarketuri în Europa, America şi Asia. Deşi Tesco nu are supermarketuri în România, are multe supermarketuri în Ungaria şi deține o cotă mare de piaţă în Slovacia. Unul dintre principalii „concurenţi” ai companiei Tesco (supermarketurile nu se află, de fapt, în competiție, ci doar împart piaţa între ele) este grupul francez și mai mare Carrefour, care deține supermarketuri în România. În afara Europei, magazinul american Walmart are o poziție dominantă. Efectele negative ale magazinului Walmart asupra afacerilor locale din SUA sunt enorme. Un studiu a constatat că:
România “poate deveni” a treia ţară din UE în domeniul agricol
România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa de teren arabil însă contribuie cu mai puţin de 3 procente la producţia agricolă a Uniunii Europene, se arată în Cartea Albă a Consiliului Investitorilor Străini.
Acelaşi document arată Romania ar putea deveni a treia ţară din Uniune în domeniul agricol, după Franţa şi Gemania, în cazul în care productivitatea s-ar apropia de media europeană.
Pentru aceasta este nevoie de o strategie pe termen lung consideră comisarul european Dacian Cioloş, care a participat, joi, a Conferinţa naţională a agricultorilor.
Clasa politică ne-a transformat într-o colonie a UE şi a FMI
Autor: Codrin Goia
Datoria externă a României a depășit 99 de miliarde de euro, o sumă colosală pentru o țară a cărei economie a fost distrusă. Acum Fondul Monetar Internațional dictează guvernului ce măsuri să ia, ce să privatizeze și ce să mai vândă. Iar aderarea la Uniunea Europeană nu ne-a adus prosperitate economică așa cum ne spuneau toți politicienii, ci a distrus și mai mult economia națională, fiind avantajoasă doar pentru marile corporații occidentale.
Multă vreme s-a dat vina pe guvernul PDL pentru împrumuturile de la FMI și felul în care au afectat buzunarul fiecărui cetățean. Fără a minimaliza răul făcut de PDL, e absolut necesar să menționăm faptul că nu doar PDL, ci întreaga clasă politică a distrus economia țării. Furturile și corupția politicienilor nu ne-au afectat doar de câțiva ani, ci au sărăcit România din 1990.
Guvernul PDL a căzut, a venit guvernul USL, iar acesta a continuat politica de împrumuturi a fostei puteri. Deși când era în opoziție, Ponta, a declarat că un nou împrumut ar fi o crimă împotriva poporului român. Nimic nou aici, de 23 de ani orice partid ajunge la putere, continuă politica adversarilor: împrumuturi, privatizări, vânzări, furturi, legi proaste, taxe care afectează negativ întreprinderile mici şi mijlocii, avantaje oferite companiilor străine, etc. Rezultatul faptelor unei clase politice corupte și trădătoare sunt acum evidente: suntem o colonie a UE și a FMI! Exagerez? Ar fi bine. Dar să ne punem niște întrebări. Majoritatea produselor ce le cumpărăm zi de zi sunt străine sau românești? Câte întreprinderi românești au fost cumpărate de companii occidentale? Ce suprafață de pământ dețin străinii în România? Cât de mare e influența UE în politica noastră internă? Adevăratele răspunsuri nu sunt cele necesare ca un stat să se numească independent.
FMI, Suveranitatea și Privatizările
Autor: Daniel Pintea
În data de 28 septembrie FMI a făcut cea de-a șasea evaluare a acordului cu România, în august a avut loc ultima întrunire dintre reprezentanții acestei odioase instituții și „reprezentanții” poporului român. Evident presa controlată politic a vorbit despre „negocieri”, reprezentanții noștri ce să mai negocieze când FMI a cerut, printre altele, lansarea licitației publice pentru o parte din acțiunile Transgaz, privatizarea Oltchim și creșterea prețurilor la gaze pentru consumatorii casnici și industriali. Ce este enervant este faptul că presa vorbește despre „negocieri”, nu există niciun fel de negocieri, ele sunt „directive”, principiul este simplu: „dacă nu faci cum și ce vrem noi, nu primești niciun ban”, desigur acest lucru este o absurditate când o putere străină dictează guvernanților unei țări ce și cum să acționeze, realizând un veritabil șantaj. Desigur, atât pe termen scurt cât și pe termen lung tot noi vom avea de plătit pentru incompetența administrativă a acelorași oameni care se perindează prin politică, economie, cultură, etc, care sunt veritabilul cancer al societății românești.
Toate bune și frumoase, dacă lăsăm deoparte faptul că pe unde au trecut cei de la FMI au lăsat numai dezastru și colaps economic, vezi cazul Argentinei, mai lăsăm deoparte faptul că noi nu am fost întrebați dacă dorim să facem acest credit la nivel de Națiune, având ca urmare directă faptul că urmașii noștri se vor naște cu o datorie din cuantumul căruia ei nu au beneficiat fiindcă banii s-au folosit nu spre investiții ci spre plata pensiilor,
Taxe de import sau o nouă provocare?
Autor: Oleg Gherman
Pe 26 septembrie 2012, în aceeaşi zi în care liderul separatist de la Tiraspol, Evghenii Şevciuc, s-a întâlnit la Chişinău cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, „serviciul vamal rmn”, introduce taxe vamale speciale pentru importul de bunuri accizabile din dreapta Nistrului. Bunurile accizabile sunt: produse petroliere, băuturi alcoolice, ţigări, articole de giuvaergerie, blană naturală etc., deci mărfuri care în stânga Nistrului coastă mult mai ieften decât în dreapta. Nina Ştanski, „ministrul”de externe al așa zisei republici moldovenești nistriene, pe pagina sa Facebook, a declarat: „Astfel, Transnistria își apără producătorii interni. La Viena în luna septembrie, am anunțat părților participante la formatul ’5+2′, că vom fi nevoiți să introducem astfel de măsuri. Însă, răspunsul părții moldovenești nu a urmat”. Liderii politici din Republica Moldova, sunt şocaţi şi nu pot găsi explicaţii acestui gest. Ce ar însemna acest gest? O nouă batjocură, după cea de la Moscova? Provocare? Dorinţa rmn de a participa în acest dialog de pe poziţii egale?
Din punct de vedere economic, rmn nu pierde şi nici nu câştigă nimic în urma acestor taxe. Preţul la bunurile accizabile în stânga Nistrului, uneori sunt inexplicabile, deoarece sunt mai joase decât în ţările exportatoare acestor bunurilor, de exemplu produse petroliere sunt mai ieftine decât în Rusia, berea ucraineană e mai ieftină decât în Ucraina, iar pe ţigări rare ori găseşti timbru de acciz, ceea ce dă dovadă că aceste mărfuri pătrund pe piaţă traversând o cale nu chiar legală (dacă cuvântul „legal” poate fi folosit referitor la rmn). Nu putem vorbi nici de protejarea producătorului intern, deoarece mărfurile accizabile care se produc şi în stânga Nistrului, sunt de o calitate mai înaltă, decât cele produse în Rusia, Ucraina sau Republica Moldova. Deci acest gest, nu e altceva decât o „palmă” Republicii Moldova.
Ce ar putea face naționaliștii pentru economia României?
Autor: Codrin Goia
În primul rând țin să menționez că scriu acest articol din punctul de vedere al unei persoane care nu are studii economice, deci orice acuzație că nu am soluții reale sau că nu tratez lucrurile într-un mod profesonist va fi inutilă, nu susțin că ideile mele pe această temă sunt adevărul absolut. În al doilea rând, sunt de părere că omul contează, nu programul. Probabil toate partidele au niște programe economice extraordinare. Dar câți din membrii lor chiar au intenția să le pună în practică? Atât timp cât politicienii fură din banii publici orice program e bun de nimic.
Cum tot a apărut zvonul că Partidul Naționalist nu ar avea soluții economice reale, mă văd nevoit să îmi exprim părerea. Având în vedere că Partidul Naționalist e încă în curs de înregistrare, ar fi prea devreme să fie prezentat un program economic. Și dacă PN ar prezenta cel mai bun program din lume, acesta ar fi tot o vorbă ieftină, deoarece e nevoie de oameni de calitate care să-l pună în practică. După atâția ani de minciuni, sunt sătul de programe, de vorbe, de idei, de planuri de dezvoltare și alte povești de adormit copii. Vreau fapte! Am ajuns să analizăm politica după standardele impuse de partide, nu după observarea caracterului persoanelor pe care le votăm.
Un prim pas spre dezvoltarea economică a României (proces care din păcate va dura ani de zile având în vedere ce au făcut politicienii post-decembriști cu economia țării) este exploatarea resurselor ce le avem la ora actuală. Iar primul lucru ce îmi vine în minte e terenul agricol, din care 15% e deja deținut de investitorii străini. Însă producătorii autohtoni, în mare parte, lipsiți de sprijinul statului și chiar de informarea necesară desfășurării unei afaceri au ajuns să practice o agricultură de subzistență sau să își vândă pământurile. Soluția ar fi încurajarea înființării unor asociații de propietari, după model distributist, în mediul rural, care să-și pună pământul în comun și să cultive doar câteva specii de plante și să crească doar câteva specii de animale. Asta ar duce la dispariția agriculturii de subzistență și la creșterea producției agricole, precum și la redresarea industriei alimentare. Agricultura României ar putea susține o populație mult mai mare decât numărul de locuitori ai țării, cu toate acestea industria noastră alimentară depinde de produsele importate din afară. Încurajarea acestor asociații sătești necesită bani alocați de stat și informarea cetățenilor din mediul rural asupra acestei posibilități. Cum toți angajații vor deține o parte din acțiuni, aceștia vor fi interesați să muncească cât mai eficient, ei câștigând în funcție de cât produc, neavând un salariu stabil. Acest sistem poate fi aplicat și la întreprinderile mici și mijloci din mediul urban. Exemple practice și eficiente ale propietății private puse la comun întâlnim la un nivel micro-economic în occident.
Israel, țara care NU s-a împrumutat niciodata de la FMI
Există câteva cifre interesante despre Israel, o economie a unei ţări mici, dar destul de vie şi care a trecut prin criza economică fără să aibă probleme.
Israelul, cu o populaţie de doar 7,1 milioane de locuitori, atrage tot atâtea fonduri de risc precum Marea Britanie, care are o populaţie de 61 de milioane de locuitori, sau cât Franţa şi Germania la un loc (un total de 145 de milioane de locuitori).
Conform datelor de la Banca Mondială, israelienii au o rezervă internaţională, cu tot cu aur, de aproximativ 60 de miliarde de dolari, mai mult chiar decât Canada şi cam cât are Marea Britanie. În 2007, avea un deficit de doar 0,1% din PIB.
Mai mult, Israelul are mai multe companii listate la Nasdaq decât orice altă ţară care are companii listate în SUA şi a avut în ultimii ani o creştere economică mult peste media economiilor dezvoltate.
2% pentru țară. Susține Noua Dreaptă!
Dragi membri si simpatizanti,
Fiecare cetatean român care câstiga un venit plateste statului un impozit. Probabil ca te-ai gândit de multe ori ca banii pe care ti-i ia statul prin impozite (si nu sunt deloc putini!) nu sunt administrati cum trebuie. Si ai dreptate! Chiar si statul a sfârsit prin a recunoaste acest lucru si a inclus in Codul Fiscal o prevedere numita “2%”.
• CE ESTE “SISTEMUL 2%”?
Potrivit acestei prevederi, contribuabilii persoane fizice pot sa directioneze în fiecare an 2% din impozitul pe venit catre o organizatie non-guvernamentala (asociatie sau fundatie). Procedura este enuntata în art. 57 si 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si este detaliata în Ordinul ministrului finantelor publice nr. 185/15.02.2007. Practic, prin sistemul “2%” cetateanul dicteaza statului modul în care vrea sa fie cheltuita o parte din impozitul sau.
• CE NU ESTE “SISTEMUL 2%”?
Directionarea a 2% din impozitul tau pe venit nu reprezinta o donatie sau o contributie, ci este o parte din impozitul pe care oricum îl platesti statului în fiecare an. Diferenta este ca de acum poti decide ce destinatie sa aiba aceasta suma, având posibilitatea sa o directionezi catre o asociatie sau o fundatie pe care vrei sa o sprijini.
România, pe primul loc în Europa ca țara în care terenul agricol e deținut de străini
Bunicul obisnuia sa le spuna copiilor lui: casele le poate distruge cutremurul sau focul, banii se pot devaloriza, dar pamantul… pamantul e cea mai buna investitie. Sigur, au venit comunistii si i l-au luat, insa cei care ne conduc astazi ar trebui sa ia seama. Romania se afla, alaturi de Liberia, Laos, Paraguai, Sierra Leone si Indonezia, in topul tarilor in care companiile cu capital strain au ajuns sa detina cele mari suprafete de teren agricol, potrivit unui raport al GRAIN, organizatie nonguvernamentala care sustine micii fermieri, relateaza Ziarul Financiar.
La nivel mondial cele mai multe tari-tinta pentru achizitiile de teren agricol facute de companii sau cetateni straini sunt in Africa si America de Sud insa investitorii nu ocolesc nici Australia, Europa de Est sau Asia de Sud-Est.
In Africa, in 20 din cele 56 de tari ale continentului strainii detin mai mult de 1% din suprafetele agricole. In Liberia companiile cu actionariat strain controleaza 67% din terenul agricol, adica 220.000 de hectare de teren. La cateva sute de kilometri pe coasta de vest a Africii, in Siera Leone 15% din teren este inchiriat pe termen lung sau se afla in proprietatea companiilor cu actionariat strain. In total investitorii straini detin in aceasta tara 15% din total. O situatie asemanatoare este si in America de Sud, unde in tari precum Paraguay sau Uruguay strainii au ajuns sa detina un sfert din terenurile agricole.
Cum s-a „destrămat“ economia României
„Nodurile“ industriei au fost lăsate fără infrastructură şi logistică, astfel că serviciile, construcţiile şi comerţul au crescut bazându-se mai mult pe importuri decât pe producţia autohtonă.
Pentru a construi o uzină sau o platformă industrială, 60% din banii necesari trebuie investiţi în amenajarea infrastructurii – energie de mare putere, linii ferate, drumuri tehnologice, conducte, instalaţii de abur sau aer comprimat, aducţiuni de ape şi canalizări etc. Până prin anii ’90, România dispunea din plin de asemenea infrastructuri şi aproape fiecare oraş mai mare avea în împrejurimi astfel de platforme industriale, dotate cu toate echipamentele logistice amintite mai sus.
Dar ceva s-a întâmplat, şi aceste platforme ori au fost lăsate în paragină, ori au fost vândute pe mai nimic, astfel că industria românească de azi e doar o fantomă a ceea ce fusese în urmă cu 15-20 de ani.
Între timp, sectoare care au mare nevoie de produse industriale (construcţiile şi serviciile) s-au dezvoltat impetuos, dar mai mult pe bază de importuri, pentru că producţia autohtonă era insuficientă, iar capacităţile de producţie s‑au prăbuşit.
Ponderea României în economia mondială: mai mică acum decât în urmă cu 40 de ani
In anul 1969, PIB-ul Romaniei calculat in dolari era de $53,8 miliarde, respectiv 0,36% din PIB-ul mondial, care insuma $15 mii miliarde.
Dupa mai multi ani de industrializare fortata, PIB-ul Romaniei ajunge la $108 miliarde in anul 1984, ponderea in economia mondiala crescand astfel la 0,44%, cel mai inalt nivel de dupa ce de-al Doilea Razboi Mondial.
Anul 1984 a reprezentat insa si inceputul declinului, ponderea Romaniei ajungand la 0,34% in 1989, si la 0,2% in anul 2000. Vezi grafic.
In cifre absolute, Produsul Intern Brut calculat in dolari la nivelul din 2005 a scazut de la $108 miliarde in 1984, la $98 miliarde in 1989, si la $77,6 miliarde in 2000, pentru a urca apoi la $125,9 miliarde in 2008, an in care ponderea in economia mondiala a ajuns la 0,26%. Criza economica din 2009 si 2010 a generat o scadere de la 0,26% la 0,23%, procentul urmand sa ramana relativ constant in urmatorii 2-3 ani.
Planurile secrete ale Germaniei pentru Uniunea Europeană
Germania a intocmit planuri secrete pentru a impiedica Marea Britanie sa organizeze un referendum care sa solicite schimbarea Uniunii Europene, de teama ca acesta ar putea pune in pericol pachetul de salvare a eurozonei.
Cancelarul german, Angela Merkel, urmeaza sa aiba o intalnire, vineri, cu premierul britanic, David Cameron, in care ii va spune ca Marea Britanie nu are nevoie de un referendum pentru a obtine schimbarea tratatelor UE, cu toate ca politicienii conservatori cer ca tara sa ia inapoi mai multe puteri cedate Uniunii, scrie Telegraph.
Documentul intrat in posesia jurnalistilor britanici, redactat de ministerul german de Externe, dezvaluie existenta unor planuri radicale pentru infiintarea unui nou organism european, care va putea sa controleze economiile tarilor cu probleme din eurozona.
Planul, scriu jurnalistii britanici, va da nastere temerilor ca Germania intentioneaza sa rezolve criza din eurozona printr-o serie de masuri ce vor conduce la erodarea suveranitatii nationale si vor deschide calea unui “super stat” european, cu propriile impozite si planuri de cheltuieli stabilite la Bruxelles.
Merkel: “Germania” e pregătita sa-și cedeze din suveranitate de dragul salvării monedei unice
Cancelarul Angela Merkel a declarat ca “Germania” (a se citi clasa politica si elita financiara transnationala) este pregatita sa-si cedeze din suveranitate, una din temele prefereate ale lui Traian Basescu, in scopul de a intari zona euro si a restaura increderea in moneda unica.
Schimbarile in Tratatul Uniunii Europene, care sa prevada “o interventie si un rol de supraveghere in ceea ce priveste bugetele nationale, dar cu flexibilitatea anumitor tari de a-si face propria strategie bugetara”, sunt necesare pentru a intari institutiile UE si pentru a proteja bugetul de austeritate, astfel incat “sa facem din zona euro o zona imuna la criza”, a declarat Merkel la intalnirea cu primul ministru irlandez Enda Kenny, potrivit Bloomberg.
“Germania simte nevoia, in acest context, de a arata pietelor si lumii ca zona euro va ramane impreuna, ca moneda trebuie aparata, dar si faptul ca suntem pregatiti sa cedam putin din suveranitatea noastra nationala“, a declarat Merkel. In momentul de fata Germania este cel mai mare contributor la fondul de salvare al zonei europene.
Nouriel Roubini: A început “jocul de sfârşit” al zonei euro
Economistul Nouriel Roubini crede ca adoptarea masurilor de austeritate va avea ca urmare o adancire a crizei, pe termen scurt, si va crea o situatie pe care tarile de la marginea Uniunii Europene nu o vor putea stapani.
Intr-un articol scris pentru Al Jazeera, Roubini afirma ca Germania si celelalte state au ales masurile de austeritate cele mai drastice si daunatoare pentru tarile de la marginea Uniunii. El crede ca ar fi trebuit depreciat euro si intarite tarile periferice.
Economistul este de parere ca recesiunea din zona euro va atinge in curand punctul culminant, cu Grecia pe marginea default-ului si o renuntare “fara glorie” la moneda euro, dar si cu pericolul ca Italia sa piarda accesul la anumite piete. Cu toate acestea, problemele Uniunii sunt mult mai mari, si afecteaza cel putin inca alte patru tari, Irlanda, Spania, Portugalia si Cipru.
Uniunea Europeană obligă Guvernul român să aprobe până în decembrie exporturile de gaze
Guvernul roman este obligat sa elimine pana in luna decembrie 2011 barierele legislative impuse comertului transfrontalier cu energie electrica si gaze, se arata in proiectul privind primul memorandum suplimentar de intelegere dintre Uniunea Europeana si Romania, document obtinut de HotNews.ro. Potrivit acestuia, Guvernul trebuie sa prezinte pana pe 15 decembrie 2011 un plan pentru fluxurile de export si import de gaze la granita cu Ungaria. Documentul mai prevede finalizarea pana in ianuarie a calendarului privind eliminarea treptata a preturilor reglementate la energie.
Totodata, Ministerul Finantelor si Ministerul Muncii trebuie sa defineasca exact consumatorii vulnerabili in legile privind electricitatea si gazele si sa stabileasca mecanismele de protectie a acestora.
Comunism + Capitalism = Love?
Acum 30 de ani, când liderul Chinei, Deng Xiaoping, începea să-și pună în aplicare doctrina „O țară, două sisteme“, lumea privea cu un amestec de curiozitate și neîncredere experiența de inginerie socio-economico-politică de revitalizare a comunismului cu gene capitaliste.
Acel început e undeva departe atât în timp, cât și în PIB. Nimeni nu mai are îndoieli: China Rules! America și Europa, împinse de nevoi și pragmatism, vor banii chinezilor. Se ridică întrebarea dacă nu cumva odată cu exportul de finanțe nu vine la pachet și exportul de ideologie? Altfel spus, succesul economic al Chinei va fi sau nu urmat de un succes politic al comunismului? Este lumea democratică dispusă să renunțe la câteva grade de libertate? Există puține dubii în ceea ce privește tipul de exprimare politică și ideologică a oamenilor de afaceri din China. De multe ori, ei execută comenzi ale Partidului Comunist: unde să investească, cât să investească, în ce să investească. Libertatea antreprenorială și cea personală au limite. Partidul unic rămâne partid unic chiar și când structurile superioare de conducere își deschid brațele către proaspeții multimilionari.
Apropierea comunismului „Made in China“ de capitalism este limpede. Dar oare nu se petrece și mișcarea inversă? Corporatismul, forma actuală de exprimare a capitalismului, nu a ajuns să împrumute însușiri ale comunismului? Răspunsul este da. De exemplu, disoluția proprietății private. Micii acționari la unele mari corporații au ajuns să aibă puțin control asupra proprietății lor. Ei dețin mai degrabă o proprietate virtuală, care seamănă mult cu cea socialistă. În același timp, cei din vârf au strâns din ce în ce mai multă putere, privilegii și forță financiară. Așa cum s-a văzut în toate scandalurile tip Wall Street din 2008 încoace (dar și înainte, vezi cazul Enron), în anumite companii s-a creat o adevărată nomenclatură corporatistă.
Datoria externă a României a crescut la 97,93 miliarde euro
Datoria externa a Romaniei a ajuns la 97,93 miliarde de euro in primul trimestru al anului, cu aproape 5,5 miliarde de euro mai mult decat la finele anului trecut, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Datoria externa pe termen mediu si lung a fost de 75,29 miliarde de euro, in crestere cu 3,3% fata de decembrie 2010, in vreme ce datoria pe termen scurt a avansat cu 15,8%, la 22,64 miliarde de euro.
Datoria externa pe termen mediu si lung reprezinta 76,9% din totalul datoriei externe, iar cea pe termen scurt 23,1% din total.
Datoria publica directa, ce include imprumuturi externe contractate direct de Ministerul de Finante si autoritatile locale, a crescut cu aproape 16% in primele noua luni, la 18,71 miliarde de euro, in vreme ce datoria externa garantata public a coborat cu 9,9%, la 1,53 miliarde euro. Datoria externa negarantata public s-a diminuat cu 806 milioane de euro, pana la 36,92 miliarde de euro.
Hillary Clinton: Viitorul apartine Asiei
Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a declarat ca secolul XXI va apartine Asiei, referindu-se la potentialul acestei piete, in contrast cu cea europeana.
“Secolul XXI va apartine Asiei”, a declarat Hillary Clinton, la summit-ul economic al tarilor din zona Pacificului, noteaza The Independent. “Devine din ce in ce mai clar ca centrul de gravitate economica si strategica a intregii lumi se muta in zona Asia-Pacific, de la subcontinentul indian, pana la tarmul vestic al celor doua Americi”, a declarat Clinton.
“Una din cele mai importante sarcini ale productiei de state americane, in urmatorul deceniu, va fi cresterea substantiala a investitiilor in aceasta regiune”, a continuat aceasta.
Discursul lui Clinton a subliniat incercarea Administratiei Americane de a consolida legaturile comerciale cu vecinii sai din Pacific. La conferinta APEC din Honolulu, ministrii de finante din regiune si-au exprimat nemultumirea fata de haosul economic din Europa: “Oamenii sunt descurajati de faptul ca europenii nu reusesc sa actioneze impreuna”, a declarat seful Trezoreriei Australiene, Wayne Swan. Secretarul Trezoreriei Americane, Tim Geithner, a declarat ca America este afectata direct de criza din Europa subliniind avantajul pe care il au tarile din zona Asia-Pacific in a-si imbunatati cresterea economica in fata acestor presiuni.
Criză în China: Cumperi un apartament şi primeste un BMW cadou
Un dezvoltator imobiliar din oraşul Wenzhou, din China, a promis primilor 150 de cumpărători de apartamente în complexul său rezidenţial un BMW gratis.
Propunerea arata disperarea dezvoltatorilor chinezi, care au construit foarte mult în timpul bulei imobiliare şi care se vad acum cu casele goale.
Dezvoltatorii chinezi nu s-au grăbit să reducă preţurile după scăderea cererii, dar unii dintre ei încep să capituleze după vânzările proaste din luna octombrie.
Un sfert dintre români sunt datori
56% dintre români reuşesc cu greu să îşi acopere cheltuielile obişnuite, în vreme ce aproape un sfert sunt datori (24%), arată un studiu realizat de grupul GfK România.
După o vară în care încrederea românilor dădea semne de revenire, primele luni de toamnă au adus scăderea indicelui de încredere a populaţiei, măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului, realizat de GfK, care precizează că aceste informaţii sunt aproape identice cu cele colectate în octombrie 2010. Mai mult de jumătate dintre români (56%) spun că reuşesc cu greu să îşi acopere cheltuielile obişnuite, în vreme ce aproape un sfert spun că sunt datori (24%). Situaţia la acest capitol arată aproape identic cu luna octombrie 2010, iar variaţiile lunare din ultimul an sunt nesemnificative, potrivit sursei citate. În privinţa perspectivelor financiare, puţin peste 40% dintre români spun că se aşteaptă la o înrăutăţire, faţă de primele luni de toamnă ale anului trecut, când pesimismul românilor era mai accentuat, peste jumătate declarând la acel moment că văd o înăsprire a acestei situaţii în următorul an. Dintre cei chestionaţi, 13% speră ca situaţia lor să se îmbunătăţească în următorul an şi aproape 40% se aşteaptă să rămână la fel. Încrederea în stabilitatea locului de muncă se situează la un nivel foarte scăzut faţă de lunile trecute ale anului. Astfel, 77% dintre români se aşteaptă ca şomajul să crească şi numai 3% estimează o scădere în următorul an.
Iranul rămâne singura țară care mai aprovizionează Grecia cu petrol
Grecia se bazează pe Iran pentru cea mai mare parte a necesarului de petrol, deoarece traderii au renunţat să mai aprovizioneze ţara, iar băncile refuză să asigure finanţare ca urmare a temerilor că statul elen va intra în faliment.
Potrivit traderilor, Grecia a apelat la Iran pe post de furnizor de ultimă instanţă, în pofida presiunilor tot mai mari din partea SUA şi UE pentru reducerea comerţului cu Iranul, parte a campaniei împotriva programului nuclear al Teheranului.
Produse noi la Magazinul Naționalist
Magazinul Naționalist, singurul magazin online dedicat comercializării articolelor cu caracter naționalist și identitar pune la dispoziție câteva produse noi.
Printre acestea se numără câteva produse de iarna. Cumpărătorii pot comanda hanorace cu Corneliu Zelea Codreanu (negre) sau cu Gardul de Fier, simbolul Mișcării Legionare (gri), la prețul de 99 de lei.
Sunt disponibile și două modele de căciuli negre, cu Gardul de Fier și cu crucea celtică, la prețul de 15, respectiv 18 lei.
Magazinul Naționalist a început să comercializeze și icoane ortodoxe. Cei interesați pot comanda icoane cu: Iisus Hristos, Maica Domnului, Fecioara Maria cu Pruncul, Arhanghelul Mihail, Sfântul Gheorghe și multe altele.
