Blog Noua Dreaptă

În fiecare an pe 28 octombrie, Grecia sărbătoreşte “Ziua Nu”, pentru a comemora rezistenţă greacă în faţa italienilor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Anul acesta, sărbătoarea a avut o conotaţie mai mare, în contextul în care grecii suferă de pe urma măsurilor de austeritate, iar sentimentul că statul le-a cedat creditorilor străini din suveranitate şi mândrie este tot mai răspândit.

În Grecia, mânia creşte de la o zi la alta, în special împotriva Germaniei, iar asta pentru că naziştii au lăsat urme adânci şi pentru că în prezent domină deciziile privind planul de salvare a zonei euro şi a Greciei, în special. În acest context, festivităţile în cinstea “Zilei Nu” de vineri au fost anulate pentru prima dată în Salonic, unde un grup de greci l-au numit “trădător” pe preşedintele Karolos Papoulias.

“Eu am luptat împotriva germanilor”, a spus Papoulias, 82 de ani, la televiziunea naţională. “Îmi pare rău pentru cei care m-au huiduit. Ar trebui să le fie ruşine pentru gestul lor. Am luptat pentru Grecia. Am fost un insurgent de la vârsta de 15 ani. M-am luptat împotriva naziştilor şi germanilor, iar acum sunt numit trădător?”, a continuat el.

Concesiile pe care Grecia le-a făcut în schimbul ajutorului extern de care are nevoie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, mai exact să le permită oficialilor Uniunii Europene să monitorizeze îndeaproape afacerile greaceşti de stat, sunt fără precedent pentru o naţiune membră UE, consideră experţii consultaţi de New York Times.

Read more

România deţine aproximativ 60% din rezervele de apă ale Europei, dar exploatează doar 20% dintre acestea, potrivit unor estimări ale Rio Bucovina, al treilea jucător pe piaţa de profil.

Compania precizează că piaţa de apă îmbuteliată din România se ridică la aproximativ 11,3 mil. hectolitri, ceea ce reprezintă 0,16 litri/zi/persoană. “Potenţialul de consum al pieţei în ceea ce priveşte apa îmbuteliată este aşadar departe de a fi atins, consumul potenţial putând să ajungă undeva la peste 35 de milioane de hectolitri pe ani. Cu toate acestea, cresterea estimată a consumului este una moderată, de aproximativ 5% pe an”, se arată într-un comunicat al companie. Read more

China se va implica in salvarea crizei europene, dar pune anumite conditii obligatorii, au declarat pentru Financial Times doi consilieri ai Guvernului chinez. “Orice sprijin va depinde de contribuţiile altor state si de garantiile puternice care trebuie sa i se acorde Chinei cu privire la siguranţa investiţiei sale”, explica Li Daokui, membru al comitetului de politica monetara al Bancii Centrale a Chinei.

Mana de ajutor intinsa de China ridica multe semne de intrebare, noteaza si Europe1.  De fapt, China este dispusa sa se atinga din cele 3200 de miliarde de dolari din rezerve pentru a sprijini EFSF, dar nimeni nu stie cu precizie in ce conditii. Una dintre conditii, spun cei apropiati acestor informatii, ar fi ca sprijinul Chinei sa fie denominat în moneda nationala- renminbi, pentru a se proteja  in fata posibilelor fluctuatii ale dolarului si a euro. China are nevoie de o Europa puternica pentru ca aici exporta cel mai mult, iar criza ii afecteaza afacerile in regiune.
Daca vor investi 100 de miliarde de euro (echivalent in moneda nationala), China va detine 600 de miliarde de euro in bonduri europene.

Franta este de acord cu participarea Chinei la intarirea rolului EFSF, insa exista si lideri care privesc cu scepticism sprijinul oferit de chinezi. Banca Centrala a Chinei a propus recent inlocuirea dolarului ca valuta internationala de rezerva cu un nou sistem global controlat de Fondul Monetar International. Read more

Un grup mic de companii, în special bănci, au o influenţă colosală asupra economiei globale, scrie presa externă care citează un studiu făcut de elvețieni.

Un studiu efectuat de Universitatea din Zurich a fost realizat asupra a 43.060. de corporații multinaționale și a permis configurarea unei rețele compusă de 1.318 companii, ce reprezintă “inima” economiei globale.

Studiul arată că 147 de companii formează o “super-entitate” care controlează 40% din toți banii multinaționalelor din întreaga lume.

Majoritatea este reprezentată de bănci iar printre primele 20 se numără nume precum Barclays și Goldman Sachs.

Partea interesantă abia acum vine: rețeaua este atât de fragilă încât este predispusă colapsului, spun elvețienii, care arată faptul că metodologia a presupus utilizarea unui model matematic, folosind o bază de date cu 37 de milioane de companii şi investitori. Read more

Autor: Cătălina Cornea-ND Cluj

Criza de azi, şi va fi mâine şi poate se va termina, dar peste ani se va repeta din nou. Şi o mie de păreri a diferitor economişti, şi promisiunile politicienilor, dar nici o soluţie.

UE se luptă pentru a salva zona euro, chiar dacă asta înseamnă sacrificarea unor state. Economiştii critică capitalismul, şi ca soluţie pentru ei e revenirea la socialism. Dar cum s-a ajuns până aici şi care totuşi ar fi soluţia?

Cred că în primul rând e vina politicienilor, cum poţi să permiţi ca statul pe care îl conduci să cheltuie mai mult decât are şi apoi din nou să se împrumute şi apoi să intre în incapacitate de plată? Un stat nu trebuie să cheltuie mai mult decît produce, şi nu trebuie să împrumute, căci asta e cea mai mare greşeală. Şi strănepoţii noştri vor fi datori. De ce îi lăsăm pe alţii să ne pună lanţurile şi ne băgăm singuri într-o cuşcă.

Orice stat trebuie să fie capabil să îşi calculeze veniturile şi cheltuielile fără a intra într-un deficit bugetar sau să fie nevoit să împrumute. Miniştrii şi deputaţi ce au diplomă de economişti, ştiu doar cum să fure, căci le e pe plac viaţa de lux. Şi statul nu ar trebuie să plătească ajutoare sociale în dreapta şi în stânga, fiindcă astfel statul încurajează pe cei leneşi şi suferă toţi. Ajutoare sociale trebuie de dat doar celor care nu sunt capabili să muncească. Şi alte cheltuieli inutile făcute în numele democraţiei şi a multiculturalismului trebuie să nu le suporte statul. Read more

În Grecia, Irlanda şi Portugalia, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional trăiesc fantezia unor state relansate prin măsuri de austeritate. Dar în spatele acestui paravan, începem să vedem realitatea băncilor europene în care au fost făcute investiţii ineficiente, scrie editorialistul economic David McWilliams.

Aţi auzit vreodată de expresia “sat Potemkin”? La sfârşitul secolului al XVIII-lea, elitele din Rusia se străduiau să arate lumii să erau mult mai puternice decât erau cu adevărat. În acest context, ţarul de la Sankt Petersburg a decis efectuarea unei vizite a demnitarilor străini de-a lungul fluviului Nipru, pentru a le arăta cât de mulţumiţi erau ţăranii din Ucraina care fusese ocupată de curând în legătură cu noua conducere rusă.

Ştiind că occidentalii nu se vor aştepta la o manipulare – demnitarii erau britanici, francezi şi prusaci – mareşalul Potemkin a construit sate mobile de-a lungul râului, exact prin zonele pe unde urmau să treacă ambarcaţiunile cu demnitari străini. Iar străinii au văzut ţărani care strigau şi erau plini de veselie, făcându-le cu mâna de pe maluri şi elogiind-o pe Ecaterina cea Mare. După ce demnitarii au trecut de primul sat, Potemkin a mutat oamenii mai departe, în timp ce ambarcaţiunile staţionau pe durata nopţii.

Străinii au revenit în ţările lor fiind surprinşi de puterea de influenţă şi de inteligenţa ruşilor, dat fiind că ucrainenii erau atât de încântaţi de noua putere. Dar cheia spre înţelegerea acestei manipulări şi a succesului “satului Potemkin” este faptul că străinii au vrut să creadă acest lucru, pentru că aveau nevoie de un succes în Rusia. În fond, totul se petrecea în 1787. America devenise o republică şi Franţa imperială se clătina. Vechile sisteme se prăbuşeau şi apărea o nouă ordine. Demnitarii au văzut lumea pe care voiau să o vadă, nu cea care era de fapt. Read more

Profesorul de economie care a descoperit datoria de aproape 19 miliarde de euro pe care o are Germania către România, Radu Golban, a vorbit, în cadrul emisiunii “Sinteza Zilei”, despre conjunctura social-economică din acea perioadă şi a adus, în exclusivitate, documentele care fac dovada acestei datorii şi nu numai.

Potrivit documentului din 1944, obţinut de la Ministerul de Finanţe al Germaniei, statul ar fi avut datorii către 31 de ţări la acea vreme, România fiind pe locul 4 în lista creditorilor.

Printre cele mai mari sume datorate de către Germania altor ţări, se numără cele către Franţa, Belgia şi Danemarca. Datoria totală a statului atingea la acea vreme 20 de milioane de mărci (RM).

Alte 15 state se regăsesc pe lista datornicilor faţă de România. Dintre acestea, cele mai mari sume trebuie recuperate din Cuba si Irak, 625 milioane euro.

România şi Germania au încheiat în 23 martie 1939 un contract de clearing, prin care ţara noastră se obliga să livreze Berlinului diverse mărfuri. Contractul prevedea că Germania trebuia să plătească în mărci germane imperiale către BNR, care achita apoi în lei româneşti către exportatori. Read more

România se numără printre ţările cu cele mai mari cote de contribuţii sociale cumulate la nivel de angajat şi angajator, situându-se pe locul 18 dintr-un număr de 87 de ţări participante la un studiu realizat de KPMG şi surclasând ţări dezvoltate precum Norvegia, Spania sau Marea Britanie. “Date fiind beneficiile limitate pe care sistemul de securitate socială românesc le oferă în comparaţie cu aceste ţări, poziţia României în clasament aduce motive de îngrijorare” , a declarat într-un comunicat Daniela Oprescu, director al echipei de International Executive Services în cadrul KPMG România.

Potrivit studiului, Franţa are cea mai mare cotă de contribuţii sociale cumulate pentru angajat şi angajator, de peste 50%, urmată de Belgia cu 48%. În România, nivelul contribuţiilor sociale pentru condiţiile normale de muncă este de 31,3%, respectiv 10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate de angajatori.

“Având în vedere nevoile tot mai mari de infrastructură de securitate socială, atât prezente, cât şi viitoare, ne aşteptăm ca presiunea asupra unor sisteme deja fragile să continue. Dat fiind fenomenul de îmbătrânire a populaţiei, dar şi faptul că în multe economii există încă incertitudinea revenirii din criză, schemele de securitate socială sunt mai importante acum ca oricând”, a spus Oprescu. Read more

Parlamentul slovac a aprobat joi extinderea Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (EFSF), respectiv a fondului de salvare a zonei euro, potrivit Bloomberg. Astfel, procesul de ratificare a fost finalizat, majorarea EFSF fiind aprobată de toate cele 17 state

Decizia a fost luată cu 114 voturi “pentru”, 30 “împotriva” şi trei abţineri şi vizează majorarea fondul temporar de întrajutorare menit să sprijine ţările din zona euro. În primă instanţă doar 55 de parlamentari slovaci şi-au exprimat acordul. EFSF este considerată un element esenţial pentru strategia de prevenire a răspândirii crizei datoriilor de stat care a afectat profund Grecia.

“Cel de al doilea vot din Slovacia va deschide calea pentru extinderea EFSF, însă, nu constituie o soluţie”, susţine Lutz Karpowitz, analist Commerzbank AG din Frankfurt. “EFSF este în continuare prea mic pentru a sprijini ţări precum Italia sau Spania, în cazul în care s-ar ivi o astfel de necesitate”, a mai precizat el.

Extinderea facilităţii de 440 de miliarde de euro ar putea permite cumpărarea unei părţi din datoria statelor zonei euro, ajutarea băncilor din regiune, precum şi oferirea unor linii de creditare pentru guverne. Actualul rol al fondului este de a vinde obligaţiuni pentru a finanţa împrumuturile de salvare. Read more

Romanii sunt printre cei mai saraci europeni, iar aceasta situatie nu are cum sa se imbunatateasca in anii ce urmeaza. Peste 18% dintre conationali se afla sub pragul saraciei. Salariul minim al tarii noastre este al doilea cel mai mic din UE, dupa cel al Bulgariei.

Aproape intreg teritoriul Romaniei, mai putin regiunea Bucuresti-Ilfov, a fost inclus de UE in top 20 cele mai sarace zone ale Europei, conform unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii si citat de Antena3.

Acest lucru se poate observa si dupa Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, care anul trecut a fost cu 55% mai mic fata de media europeana.

In privinta salariilor, un roman castiga minim 157 de euro, fiind pe locul doi in clasamentul celor mai mici castiguri din UE. La polul opus Read more

Mancarea este mai scumpa in Romania decat in alte tari atat din cauza valorii TVA, cat si din cauza faptului ca, inca de pe lantul de productie, produsul este scump, a declarat, joi, intr-o conferinta de specialitate, Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Cash&Carry.

“Noi producem produse romanesti cu materii prime din strainatate. Avem mancare mai scumpa decat la altii, deoarece avem un TVA enorm, nediferentat, dar si pentru ca inca de pe lantul de productie produsul este deja scump”, a spus Vlad.

Acesta a adaugat ca, in ceea ce priveste evolutia consumului pentru perioada viitoare, estimarea este relativ stabila pe segmentul alimentar, dar greu de revenit pe partea de produse nealimentare.

“Pe produse alimentare, evolutia a fost relativ stabila in ceea ce priveste numarul de bucati vandute. Per ansamblu, insa, evolutia a fost descedenta. In ceea ce priveste piata bunurilor nealimentare, totul este relativ. Au scazut destul de dramatic vanzarile pe sectorul de electronice, electrocasnice, din 2007 incoace. O revenire pe acest sector va fi dificila si in orice caz foarte mica in urmatorii ani”, a mentionat Alexandru Vlad. Read more

Agricultura românească pare a fi pe mâini bune. Străinii au cumpărat deja un milion de hectare din pământul fertil al României, adică peste 12%.

Ţăranul român priveşte totul de pe margine cu mirare – am face şi noi producţii bune, dar nu avem cu ce. În aceste condiţii, este posibil ca în câţiva ani, pe ogoarele patriei să nu se mai vorbească româneşte.

Spre exemplu, în comuna Cocora, din Ialomiţa, oamenii muncesc din greu, fac agricultura cum ştiu ei din moşi-strămoşi. Lângă ei, o maşinărie venită parcă din alte timpuri fuge de mănâncă pământul, la propriu.

Danezul Hans Paulsen a făcut mare vâlvă în comună de când a ajuns, acum patru ani. A cumpărat sau a luat în arendă peste 4.000 de hectare de teren şi face performanţă cu numai 14 oameni şi câteva tractoare cu sute de cai putere, aer condiţionat şi GPS. Read more

Eurodeputatul PDL Cristian Preda sustine ca decizia de autorizare a proiectului minier de la Rosia Montana revine exclusiv Romaniei, aceasta fiind si pozitia Comisiei Europene, subliniata marti, in cadrul unei intalniri a Comisiei de Petitii a Parlamentului European.

“In comisia PETI a PE, au fost discutate in aceasta dimineata (marti, n.r.) doua petitii depuse de Asociatia Ad Astra si, respectiv, de dl Sorin Jurca, de la Fundatia Culturala Rosia Montana. Tema: proiectul exploatarii aurului. In interventia sa, reprezentantul Comisiei Europene a reiterat faptul ca decizia de autorizare a proiectului nu poate reveni decat autoritatilor romane. Nici Comisia, nici Parlamentul European nu pot autoriza sau interzice proiectul”, scrie Cristian Preda pe blogul sau. Read more

Noua Dreaptă Bucureşti a amplasat un stand al Magazinului Naţionalist în centrul vechi al Bucureştiului, pe str. Lipscani, în dreptul Băncii Naţionale Române. Standul va rămâne acolo până la sfârşitul acestei săptămâni.

În acest timp bucureştenii, dar şi cei care sunt în trecere prin capitală, îşi vor putea cumpăra tricori cu Avram Iancu, cu mesajul “Mandru ca sunt roman”, cu mesajul “Basarabia Pamant Romanesc”, cu liderul Mişcării Legionare: Corneliu Zelea Codreanu, cu inscripţia “Naţionalist Român” şi cu gardul de fier, simbolul Mişcării Legionare. Preţul acestora este de câteva zeci de lei.

Pe lângă tricouri, de la standul Magazinului Naţionalist se mai pot cumpăra şi insigne cu gardul de fier, dar şi şepci cu tricolorul, cu crucea maramureşeană sau cu gardul de fier.

Magazinul Naţionalist este primul şi singurul magazin din România care comercializează doar produse cu caracter identitar şi patriotic.  Magazinul a fost lansat oficial la 23 martie 2005 de către Noua Dreaptă. Read more

Premierul Putin vrea să înfiinţeze un spaţiu economic comun pornind de la Rusia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan.

Rusia, Belarusul şi Kazah­stanul vor crea o piaţă comună cu milioane de consumatori în momentul înfiinţării Spaţiului Economic Comun (SEC) la 1 ianuarie 2012, scrie premierul rus, Vladimir Putin, într-un articol intitulat „Un nou proiect de integrare pentru Eurasia: Viitorul se naşte astăzi”, apărut în cotidianul „Izvestia”.

Uniunea Vamală şi Spaţiul economic unic, formate în prezent din Rusia, Belarus şi Kazahstan, la care au aderat ulterior şi Kîrgîzstanul şi Tadjikistanul, vor deveni în viitor baza pentru o Uniune economică Eurasiatică, subliniază Putin. SEC va avea o legislaţie comună, capitalul va circula liber, la fel şi cetăţenii din cadrul celor trei state, susţine fostul lider de la Kremlin.

„Drumul spre acest proiect ambiţios a început în urmă cu 20 de ani, când a fost înfiinţată Comunitatea Statelor Independente după destrămarea URSS”, mai scrie premierul rus. Acest proiect este posibil în condiţiile unei strânse coordonări economice şi politici valutare. „Noua uniune nu va deveni o nouă Uniune Sovietică, ci o legătură eficientă între Europa şi regiunea Asia-Pacific şi unul dintre polii lumii moderne”, subliniază premierul rus. Read more

Germanii sunt sentimentali. La 21 de la reîntregirea ţării, germanilor, fie ei din est, fie din vest, le este dor de bătrâna marcă.

Pe fondul crizei actuale, unul din doi germani ar schimba moneda euro cu marca germană, arată un sondaj de opinie publicat de revista ,,Focus”. Doar 48 dintre respondenţi s-au declarat ca fiind susţinători ai monedei europene unice. În urmă cu un an situaţia era alta, raportul era invers: 50% dintre germani susţineau utilizarea euro şi 47% voiau înapoi marca germană.

Liberalii nu mai cred în euro

Potrivit sondajului ,,Focus”, cei mai înfocaţi susţinători ai reîntoarcerii la vechea marcă sunt simpatizanţii partidului liberal (FDP). 70% dintre aceştia spun că ar renunţa la moneda unica europeană. Din rândul susţinătorilor social-democraţilor, 53% vor marca înapoi, iar intre votanţii stângii 52%. În schimb, peste jumătate din alegătorii Uniunii creştin-democrate (CDU) şi ai ecologiştilor sunt mulţumiţi de adoptarea monedei euro, petrecută cu nouă ani în urmă. Read more

“Etnicii maghiari şi produselor alimentare ale fermelor lor sunt componente ale agriculturii ungare” – a declarat Zsolt Nemeth, secretar de stat la Ministerul de Externe al Ungariei într-o conferinţă de presă, făcând referire la etnicii maghiari din afara Ungariei, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.

Programul de dezvoltare a cooperării rurale planificate pentru “Bazinul Carpatic” ar putea fi finalizat până la sfârşitul lunii octombrie, a declarat miercuri secretarul de stat din Ministerul ungar al Dezvoltării Rurale, Angyan Jozsef, transmite MTI. Read more

Conform Constituţiei, aurul (şi argintul) aflat în subsol aparţine Statului, deci nouă tuturor. Proiectul Roşia Montană nu este favorabil Statului, din toate punctele de vedere, economic, cultural, al mediului. Iar în rapoartele sale anuale, inclusiv în raportul pe trimestrul 2 al anului 2011, Gabriel (Canada) recunoşte că nu are bani să facă construcţia minei, dacă ar primi aprobarea pentru proiectul Roşia Montană; şi atunci, de care “mare investitor strategic” vorbim? Afacerea trebuie deci abandonată; susţinem acest lucru încă din 2002.

Criza mondială actuală ne-a adus însă în atenţie problema aurului în general:

- Aurul este o resursă cotată la bursă şi uzanţa este, într-o economie de piaţă, ca atunci când preţul aurului este mic, să închizi mina şi să o pui în conservare, iar atunci când preţul aurului creşte, să o redeschizi.

- Statul a închis în 2006 toate minele sale de aur ca fiind nerentabile şi le-a dezafectat !, pregătindu-se pentru cedarea afacerii către canadieni, acţiune premeditată de anumite persoane încă din 4 septembrie 1995, dacă nu chiar mai devreme.

- Dacă minele de aur ale Statului erau nerentabile poate în 2006, când au fost închise, acum, când datorită crizei mondiale preţul aurului a crescut de la circa 300 USD/uncie în 2003 la circa 1.900 USD/uncie în august 2011 şi se preconizează că va ajunge la 2.300 USD/uncie în scurtă vreme, Statul trebuia să redeschidă cel puţin o mină a sa. Dar minele Statului rămân închise, ca să provoace presiune, prin muncitorii lăsaţi fără locuri de muncă, pentru aprobarea proiectelor RMGC şi Deva Gold. Ar trebui făcut un calcul: cât pierde Statul român acum, că ţine minele de aur închise, în favoarea RMGC şi Deva Gold ? şi ar trebui imputată suma cuiva. Read more

Ministerul Finanţelor din Germania studiază posibilul impact al intrării Greciei în încetare de plăţi, iar printre scenarii se numără şi renunţarea la euro pentru a reintroduce drahma, potrivit publicaţiei germane Der Spiegel.

Indiferent dacă Grecia rămâne sau nu în zona euro, Facilitatea de Stabilitate Financiară ar juca un rol important în administrarea unei situaţii de încetare de plăţi. Fondul ar trebui să dispună cât mai rapid de noile atribuţii decise în iulie de liderii UE, consideră oficialii germani. Un reprezentant al ministerului a refuzat să comenteze informaţiile apărute în Der Spiegel.

La presiunile tot mai mari exercitate de partenerii din zona euro, Grecia se grăbeşte să se ţină de cuvânt în privinţa reformelor şi ţintelor fiscale asumate, pentru a evita falimentul, dar eforturile guvernului par sortite eşecului, iar la orizont şi-au făcut apariţia alegerile anticipate.

Sectorul public bolnav de ineficienţă cronică, corupţia persistentă şi sindicatele arţăgoase au împiedicat progresul în cele 18 luni care au trecut de când Atena a semnat primul acord de finanţare externă cu UE şi FMI, de 110 miliarde de euro, promiţând în schimb măsuri dure de austeritate şi reforme structurale, se arată într-o analiză Reuters.

Deficitul însă creşte în loc să scadă, ridicat şi de recesiunea tot mai severă, partenerii europeni au început să-şi piardă răbdarea, iar popularitatea guvernului este în cădere liberă. Read more

Din 2004 până în prezent, România a cheltuit în jur de 800 milioane de dolari pentru a-și susține trupele în teatrele de operațiuni în principal în războaiele deschise de Statele Unite în Irak și Afganistan, după cum poate fi estimat din bugetele aprobate pentru Armată.

La 11 noiembrie 2003 în Afganistan mureau doi militari români – erau primii români care cădeau în misiuni de luptă după al Doilea Razboi Mondial. Între 2003 și 2011 în teatrele de operațiuni au murit 21 de militari români – 18 în Afganistan, doi în Irak și unul în Bosnia – și alți 74 au fost răniți – 58 în Afganistan, 14 în Irak și doi în Bosnia.

Președintele Traian Băsescu se află astăzi în vizită în Statele Unite unde, spune Președinția, va finaliza unele proiecte comune româno-americane. Dar costurile sunt pe măsură: România a alocat anul acesta un buget pentru susținerea operațiunilor în străinătate de 371 milioane de lei, bugetul pentru aceste misiuni fiind în 2010 Read more

Exploatarea de la Roşia Montană e pe peron. Trenul ei a fost anunţat la difuzor de preşedintele Băsescu, jumătate de bilet a fost dat de Kelemen Hunor iar cealaltă jumătate se tipăreşte la ministrul Borbely. Dar cine conduce trenul?

Probabil că cel puţin o dată aţi avut curiozitatea de a şti cine e Gabriel Resources, compania care deţine 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation. În calitate de acţionar majoritar, Gabriel e pionul cel mai important al acestei afaceri care, în ciuda publicităţii făcute, nu ne va aduce niciun mare beneficiu, doar mari rezerve de cianură şi spaimă.

Ei bine, Gabriel Resources nu e oricine, Gabriel e cineva. În spatele „lui” se ascund trei dintre cele mai puternice nume ale afacerilor internaţionale cu aur, precum John Paulson, Beny Steinmetz, Thomas Kaplan. Deşi a fost înfiinţată în 1997 de omul de afaceri Frank Timis (a cărui „istorie” se împiedică în controverse parfumate de heroină în Australia anilor ’90), compania e în prezent gestionată de această treime poleită de câştiguri enorme din industria auriferă. Şcoliţi la Harvard şi Oxford, ridicându-se pe propriile puteri sau moştenind semi-imperii de la predecesori, fiecare dintre cei trei gestionează sume imense, investindu-le şi Read more

V-aţi întrebat vreodată cum e să fi turist în Coreea de Nord, o ţară devenită practic un lagăr? O croazieră de “lux” de la Rajin-Muntele Kumgang, aproape de graniţa cu Coreea de Sud, oferă nişte condiţii nu tocmai pe placul turiştilor: mâncare servită pe tăvi din metal, paturi de lemn sau saltele, compania permanentă a unui ghid, tururi stricte, limitări în discuţile cu localnicii şi restricţii pentru cei ce vor sa facă poze, cam de asta au parte puţinii turişti care vin să viziteze cel mai totalitar stat din lume.

Datorită problemelor economice cauzate de sancţiunilor aplicate de Statele Unite, Coreea de Nord încearcă să îşi dezvolte economia îmbunătăţindu-şi turismul. Însă puţini sunt cei care se încumetă să viziteze un stat ultratotalitar unde politicile staliniste sunt la ordinea zilei.

Mica ţară comunistă a decis să promoveze turismul cu o croazieră de “lux”, însă restricţiile şi lipsa confortului nu atrag prea mulţi turişti. În urmă cu câţiva ani un turist sud-coorean a fost împuşcat după ce a făcut o poză într-un loc în care acest lucru nu era permis. Practicile totalitare ale regimului comunist nord coorean sunt principala cauză a numărului mic de turism. Read more

China a depăşit Statele Unite ale Americii şi a devenit cea mai mare piaţă pentru computere personale, după trei decenii de dominaţie a americanilor în domeniul deschis de giganţii Apple şi International Business Machines (IBM) din SUA.

Livrările de PC-uri în China au crescut cu 14% în cel de-al doilea trimestru al acestui an, ajungând la 18,5 milioane de unităţi, potrivit Bloomberg. În acelaşi interval, livrările în SUA au scăzut cu 4,8%, ajungând la 17,7 milioane de unităţi.

Cifrele consolidează rolul consumatorilor chinezi pentru economia mondială, după ce, în 2009, China a devansat SUA şi a devenit cea mai mare piaţă auto din lume. Read more

“România are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa producţiei de cereale din Europa, având capacitatea de a creşte de pe locul patru, pe locul al doilea, după Franţa”, afirmă publicaţia britanică “The Economist”.

gricultura ar putea stimula creşterea economică modestă aşteptată pentru acest an, fiind posibil ca, în situaţia unor evoluţii meteo favorabile, să “împingă” PIB-ul (Produsul Intern Brut) cu 0,4-0,5 puncte procentuale, se arată într-un material publicat de publicaţia britanică de analiză financiară “The Economist”. “Agricultura românească ar putea hrăni aproximativ 80 milioane de persoane, însă pentru acest lucru este nevoie de investiţii şi de implementarea unei reforme a terenului arabil, care să facă agricultura locală mai competitivă. Deşi este a şaptea ţară din UE în termeni de număr de locuitori şi a cincea în termeni de teren arabil, România înregistrează deficite la balanţa de produse alimentare, chiar şi în anii agricoli buni”, notează jurnaliştii britanici. Problema este că marea majoritate a exploataţiilor agricole nu deţin utilaje agricole şi echipamente de irigaţii. De exemplu, în Franţa, o exploataţie medie este de 32 de ori mai bine echipată decât în România. În plus, terenurile agricole în România sunt “fărămiţate”, iar agricultura de subzistenţă şi semi-subzistenţă reprezintă cea mai mare parte din sectorul agricol. Read more

Sursa: George Bara-NapocaNews

Cred că deja m-am făcut destul de bine înţeles în privinţa proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană. Sunt şi voi fi împotriva proiectului atâta vreme cât marea partea a profitului de pe urma aurului extras va reveni în mâinile unei companii canadiene. Vorba vine “canadiene”, căci Gabriel Resources face parte din avangarda marii finanţe mondiale, pentru care scopul suprem este privatizarea resurselor naţionale alte statelor slabe şi extragerea de profit direct din buzunarele amărâţilor trădaţi de politicienii cu mentalitate bananieră.

Dar deja lupta pentru Roşia Montană a devenit oarecum penibilă. Şi asta pentru că cele două tabere aflate într-o aparentă opoziţie, fac parte din acelaşi bloc antiromânesc. Şi urmăresc aceleaşi lucruri. “Protestatarii”, grupaţi în jurul unor organizaţii ungureşti şi “secuieşti”, aflate pe statele de plată ale lui George Soroş, fac în acest moment doar un joc de glezne. În timp ce finanţatorul lor, mangnatul maghiaro-evreu Soroş, mai cumpără cu ţârâita acţiuni chiar din portofoliul RMGC, saltimbancii stângişti, în frunte cu foştii jurnalişti clujeni Adrian Dohotaru şi Mihai Goţiu, o pun de-un festival cu punkeri şi pornografie, intitulat “Fân Fest”. Să fim lămuriţi: festivalele de acest gen, nu au salvat nimic niciodată. La fel cu nici Mircea Toma nu a reuşit să salveze Vama Veche cu al său “Stuff Stock”, ba a reuşti să transforme o plajă restrasă şi romantică în spaţiul de desfăşurare a zeci de mii de drogaţi şi cocalari, nici seringile drogaţilor şi sticlele goale de votcă nu vor salva Apusenii de cianurile canadiene. Read more