Blog Noua Dreaptă

Autor: Odorica Ion

Somnul natiunii naste monstri. Nimic mai adevarat !In mod cu totul si cu totul gresit, s-a inoculat in subconstientul public faptul ca, guvernantii sunt prosti, nepriceputi si pentru ca nu au solutii, au trecut la reducerea locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor si impozitarea in exces, a tuturor veniturilor dar nu si la cei privilegiati.

Nimic mai gresit, ca nu sunt in stare. Sunt si profita de faptul ca este criza mondiala pe care o puteam resimti foarte putin (s-a mai scris despre subiectul acesta). Lasa lucrurile la voia intamplarii, ca se se aleaga praful de tot, tocmai pentru a se prabusi totul in tara asta si a gasi justificarea la devalizarea tarii de catre ei. Si cu ocazia asta scapa de salariati, de locurile de munca incomode pentru ei (dar nu de privilegiati), scapa si de pensionari care ducind o viata nenorocita cand trebuiau sa se bucure de munca lor, lipsiti de cele mai modeste conditii de trai, fara mincare corespunzatoate varstei lor si fara medicamente sa se reduca si numarul acestor bereficiari in opinia conducatorilor, adevarati criminali prin eliminarea fizica, fara a se vedea a fi implicati conducatorii.

Atatea zile a avut vor zice , lasa ca a mancat destula pensie. Pensie care poate nu reprezinta nimic din contributia lor de o viata. Dar sa revenim la oile noastre, daca ar fii specilistii pusi de guvernati asa de prosti, nu ar mai da atitea legi incalecate care se anuleaza una pe alta, dar beneficiarii ramin. Numai o minte diabolica nu ar suferii, cind vad la TV cum marii artisti ai tarii ajunsi la virsta senectutii plang, ca vor sa mai faca ceva pentru cultura noastra. Numai diavolul strecurat perfid in mintea lor, a putut da aceste creiere criminale, care au improbodit poporul, cu imaginea de oameni populari pentru a ametii electoratul Chiar in fatizarea lor caricaturala, parca e un semn de la cel de sus, le-a facut placere si veselia hahaita sau bonoma, ridicarea parasutei la rang de prima doamna a tarii a cucerit o parte din electorat. Read more

Autor: Mihai Tuburlui- ND Neamț

Pentru ca ieri se anuntau ploi si era cam innorat, am zis sa merg cu troleibuzul pana in oras (de regula folosesc bicicleta). Mi-am rezolvat treburile si m-am intors acasa cu acelasi troleibuz. La un moment dat, soferul acestui mijloc de transport pune o frana brusca, scoate capul pe geam si-l apostrofeaza pe un alt sofer de autoturism ce avea numere de inmatriculare de Italia si care-i taiase calea cu apelativul “mai sclavule, veniti si voi o data pe an acasa, va spargeti in figuri si nu mai incapeti pe strazi, fir-ar mama dracului de sclavi!!!”.

Mda, mi-am spus. Ce sa zic! Soferul avea dreptate. In luna august a fiecarui an, Romania se aglomereaza de cei ce vin de la munca. Un prieten de-al meu care este politist la circulatie mi-a spus ca au mult de furca cu cei ce vin acasa de prin strainatate. Luna august este pentru ei o luna plina, pentru ca e aglomerata cu accidentele rutiere ale acestora. Chiar acum vreo cateva, atunci cand ma intorceam din tabara de vara a Noii Drepte asistasem fara voie la un accident rutier in care protagonistul principal era un “italian”(roman care munceste in Italia). Read more

Autor: Ion Negoiaş-ND Buzău

Problema grava cu care ne confruntam in ‘campul muncii’ este iresponsabilitatea. Multi dintre voi stiu cum se procedeaza pentru a intra ca ‘slujitor’ umil in medicina – Se administreaza un Spaganol cu concentratie de 500 euro la locul lezat si durerea somajului trece fara complicatii. Dupa, dam foc la bebelusi, scuipam in farfurii la cantina, nu schimbam uneltele de igiena – schimbam eticheta cu data, mancam ciocolate, fumam Kent “lung” (tigari de spaga), absentam.

Ei bine, Tragedia Giulesti este o consecinta a coruptiei. Incompetentii primesc posturi pe care nu sunt in stare sa le imbratiseze profesional si moral. Minerul canta la vioara, pilotul e taximestrist, padurarul e marinar, Simona Senzual e la televizor, ciorect-r canta s.a.m.d

Sunt revoltat ca lucrurile astea se mai intampla, cunoscand lipsurile spitalelor romanesti. Saracia si mizeria spitalelor sunt direct proportionale cu portofelele responsabililor. Stiu exact ce inseamna sa pierzi un om din cauza indiferentei. Sora mea a fost scapata pe scari de o asistenta la scurt timp dupa nastere. Consecinta a fost lipsa dezvoltarii corpului in parametrii normali – mai exact, bebelus pentru 12 ani. A urmat decesul si Read more

Autor: Andrei Ursoiu-ND Timișoara

In aceste vremuri tulburi pe care tara noastra le traieste, atat din punct de vedere politic si economic, dar si moral, multi dintre noi isi pierd nadejdea. Simpli romani, dar si unii tineri nationalisti par debusolati. Parca se asteapta ceva salvator, o figura proeminenta sau un eveniment care sa rastoarne troaca cu mocirla din ultimi 20 de ani. Analizand totusi obiectiv modul in care se desfasoara lucrurile, licarirea de speranta exista doar in noi insine. Schimbarea trebuie sa aiba loc la nivelul individului, deci in fiecare dintre noi. Adesea cautam vinovati in curtea altora,  fara sa realizam cat de orbiti suntem de propriul nostru orgoliu si de neapasarea noastra.

Asadar, daca vorbim de o schimbare, vorbim de o transformare radicala, asemenea unei revolutii. Nu este vorba de o revolutie sociala si cu atat mai putin de una materiala, ci schimbarea trebuie sa inceapa printr-o REVOLUTIE SPIRITUALA. Deci accentul se pune pe primatul fondului si in cele din urma a formei.

Corneliu Zelea Codreanu trasa ca doua virtuti de baza ale nationalistului DISCIPLINA si DRAGOSTEA. Aceste doua calitati sunt straine si lipsesc cu desavarsire multor romani contemporani noua. Cu toate acestea, noi, tinerii nationalisti, trebuie sa intelegem ca DISCIPLINA si DRAGOSTEA nu se anuleaza, ci se completeaza si se sustin reciproc. Prin urmare trebuie insusite de fiecare asa cum se cuvine. Pentru a intelege mai bine cele doua principii, voi sintetiza ceea ce spunea Capitanul: Read more

Autor: Prof. Răzvan Theo Chirac

Oricine nu stă la Păltiniş trebuie să se simtă în exil (C. Noica)

E ora 13 fără câteva minute. Bat la uşă şi-mi deschide un tânăr interesant, creţ, cu barbişon şi ochelari Îi spun că vreau să vizitez odaia lui Noica şi, amabil, mă conduce la etaj. Pe perete, de-a lungul scării, sunt câteva portrete: Kant, Kierkegaard şi Noica, cel din urmă fotografiat în anii ’80 de Dinu Lazăr. La etaj sunt două încăperi. Mă invită în cea din faţă, unde sunt două paturi, un dulap, un cuier, o măsuţă, câteva scaune. Un mic balcon permite accesul în exterior. Pe unul dintre paturi sunt înşirate cărţi şi publicaţii mai vechi şi mai noi; remarc un număr din revista interbelică „Criterion”, la care a colaborat Noica. Pe celălalt pat se găseşte „masa de lucru” a „antrenorului cultural” de la Păltiniş: o bucată de placaj pe care văd o pereche veche de ochelari şi pipa în care-şi îndesa tutunul din ţigările „Carpaţi”. E o odaie mansardată, cu duşumea şi tavanul înclinat, prea puţin luminată. În cuier atârnă costumul, paltonul, fularul, basca, pălăria şi căciula gânditorului. Jos, pe podea, galoşii, ghetele şi ghetrele.

În această cameră a locuit Noica între 1984 şi 1987, după ce s-a mutat dintr-o altă cabană situată mai sus, azi dispărută.

Noica a descoperit Păltinişul la jumătatea anilor ’70, pe când stătea, într-o vară, la vila doamnei Manta din Gura Râului, o localitate situată pe Cibin, la contactul Munţilor Cindrel cu Depresiunea Sibiului. Doamna Manta îl invitase de altminteri să-şi stabilească reşedinţa aici, dar a preferat Păltinişul „pentru că nu îi crea obligaţii; şi apoi, avea acolo totul rezolvat: cantină, telefon, poştă şi mai ales un loc ideal de plimbare, «turul Păltinişului», care durează o oră de drum drept, asfaltat” (Jurnalul de la Păltiniş, G. Liiceanu, Humanitas, 1991). La aproape 1500 metri altitudine şi la peste 300 km de Bucureşti, în izolarea Munţilor Cibinului, în cămăruţa încălzită cu lemne, aveau loc dezbateri fascinante şi înfruntări de idei. „În ultimii ani ai vieţii (a murit în decembrie 1987), Constantin Noica devenise o adevărată instituţie naţională (ce-i drept vegheată îndeaproape de Securitate), avea în urma sa cîteva zeci de elevi pe care-i formase direct şi alte cîteva mii pe care-i formase prin spiritul cărţilor sale. «Şcoala de la Păltiniş», creată prin lumea personajelor care alcătuiesc Jurnalul de la Păltiniş, a devenit între timp un concept care face parte din istoria culturii române contemporane” (idem.) Read more

Autor: Odorica Ion

Laşitatea generaţiilor tinere din ziua de azi, iluziile create de droguri şi mass media, delăsarea familiilor. Să arătăm că ultimul lucru pe care îl face familia în ziua de azi este să îşi trimită copilul la şcoală, biserică, muncă. Exact generaţia tânără minte fură, se droghează şi înjură în englezeşte că în româneşte nu este cool.

Sunt intrigată şi dezgustată. Să nu ne dezicem de idealurile ţării acesteia.Tinerii nu îşi găsesc rostul în România! Nu ştiu nici primele strofe ale Imnului de Stat. Sunt întrebări fără răspunsuri de dat. Ne plângem de gaşca asta de hoţi din comoditate? Nu cumva neglijăm intenţionat educaţia naţionalist-creştină a copiilor noştrii, ca să privim la telenovele şi meciurile de fotbal? La TV moderatoarea spunându-i unui interlocutor că este naţionalist, acesta s-a ferit ca de ciumă şi a spus vehement că el nu este naţionalist. Generaţia de tineri de acum, e definitiv pierdută şi nu mai există cale de întoarcere pentru ea.

Ce fac oare tinerii? La ce se gândesc ei oare? Că eu dacă stau prea mult să mă gândesc, ma apucă jalea. Cum am putut noi să ajungen în halul acesta numai cu hâhâiala? Mă bucur că nu mai am copii în formare, dar ceilalţi? Unde este patriotismul? L-am alungat prin vot??? Tinerii sunt debusolaţi. Dacă ar exista cenzura bunului simţ, ar fi altceva. Nu avem cum să dăm dovadă de patriotism şi vitejie căci, lumea este delăsătoare şi se bălăceşte în noroi, iar sacrificiul nostru ar fi inutil. Ne sacrificăm fără rost. Read more

Autor: Mihai Tuburlui-ND Neamț

Am gasit prin arhiva mea foto personala, fotografia pe care am postat-o la inceputul acestui articol si pornind de la aceasta, am zis sa scriu cateva randuri despre ceea ce am vazut in peregrinarile mele peste Prut. Tin sa mentionez inca de la inceput ca eu calatoresc cel putin o data pe luna in Basarabia, cu scopul de a strange relatiile dintre romanii de dincoace si dincolo de Prut. De ce ? Pentru ca la moartea bunicului meu (fost legionar) i-am jurat ca-i voi continua munca pe care acesta a dus-o in a-i strange pe romani sub un singur steag, indiferent de costuri.

 Intr-una din aceste calatorii, am observat pe luneta unui autoturism aflat in traficul orasului Chisinau un simbol comunist. L-am intrebat pe prietenul meu basarabean (are un tricou negru pe care scrie:”A fi roman este un privilegiu”) ce intotdeauna ma insoteste atunci cand ajung in Basarabia, ce simbolizeaza acel desen? ”Mihai, asa se identifica in trafic, comunistii”. 1945-2010-65 de ani de la victoria impotriva fascismului. Mi-am dat seama (asta mai demult) cat de tampiti sunt comunistii din Rep. Moldova daca habar n-au cum sa faca diferenta intre fascism si nazism! Fascismul e una, nazismul e alta, incat ai impresia ca bietii comunisti habar nu au impotriva cui au luptat tatii ori bunicii lor acum 65 de ani. Mi-e mila de ei si cred ca acesti bieti comunisti sunt prea “ravasiti” pe creier.

O alta imagine ce bantuie Chisinaul este cea in care apar doi fosti KGB-isti, Mitropolitul actual al Moldovei, Vladimir si fostul sef al Serviciului de Informatii si Securitate al Republicii Moldova (SIS), Valeriu Pasat. Am intrebat oamenii de pe strada ce se intampla de a aparut asa deodata pe toate gardurile imaginea celor doi indivizi si am primit un raspuns pe care am sa incerc sa-l expun in scris. Basarabia din punct de vedere politic arata exact cum era Romania anilor `90 -`91 cu o puzderie de partide si partidulete de buzunar. La fel ca in Romania de dupa asa-zisa revolutie anti-comunista, marea majoritate a esicherului politic a fost confiscata de catre fostii activisti ai sistemului comunist. Nu trebuia ratat nimic din punctul asta de vedere asa ca, exista deja partide aflate sub influenta ruseasca cum este Partidul Umanist pe care il conduce Valeriu Pasat; sub influenta SIS (promotorii asa-zisului moldovenism, ceva de genul vrabia malai viseaza) in care PCRM-ul, PPCD-ul si chiar PLDM-ul activeaza si evident ca se gasesc si partide aflate sub aripa Romaniei prin care Europa vrea sa-si arate influenta. Partidul Liberal ar fi unul din acestea, partid din care provine actualul presedinte interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu si care este promotorul europenismului in actuala conjuctura politica moldoveneasca. Read more

Autor: Gheorghe Haiduc-ND Cluj

Lasand la o parte afirmatile unor multiculturalisti, „aparatori ai drepturilor omului”, luptatori pentru drepturile minoritatilor sau cum or vrea ei sa se mai numeasca, cum ca metodele lui Sarkozy de expulzare a tiganilor amintesc de nazism si fascism, trebuie totusi sa fim realisti si sa-i intelegem pe francezi.

Este clar ca cea mai mare parte a tiganilor plecati in Franta n-au mers acolo sa munceasca, altfel nu ar fi fost cazul sa fie trimisi inapoi in Romania. Trezindu-se peste noapte cu mii de tigani care se ocupau cu cersitul, furatul si inselatoria, francezii au fost luati prin surprindere. Dar acum au inceput sa reactioneze. Insa cu toate ca multi tigani plecati in Franta fac probleme, presedintele francez a uitat un lucru : acei tigani sunt cetateni europeni ! Dupa legile Uniunii Europene ei nu pot fi expulzati, au dreptul la libera circulatie. Insa iata ca ne-am trezit cu ei inapoi pe aeroport in Romania.

Aparatorii drepturilor minoritatilor ar trebui sa tina cont de acest lucru si sa dea in judecata statul francez, ca acuzatile de nazism nu o sa rezolve problema. Doar asa i-ar putea ajuta ei pe tigani sa ramana unde au dreptul sa ramana: in Franta.

Nu pot spune ca ma bucur ca cersetorii si hotii isi fac de cap in Franta. Dar Franta precum Romania este stat membru UE. Asadar cat timp UE a acceptat Romania ca tara membra, de fapt sa profite de pe urma noastra si sa ne exploateze, tarile europene ar face bine sa accepte si tiganii care pleaca in occident, indiferent ca se duc la munca sau sa comita infractiuni. Multiculturalismul parca era una din valorile Uniunii Europene din cate stiam. Pai cat de multicultural este sa trimita tiganii inapoi in Romania? Parca nu ar putea sa traiasca alaturi de ei in cum fac cu musulmanii, indienii, negrii si alti imigranti, care sunt chiar din spatiul extracomunitar. Doresc sa ne bage doar noua multiculturalismul pe gat dar ei nu-l accepta. Asta nu mai e „european” deja. Read more

Autor: Prof. Ion Cociorva

România a renunţat la toate reperele pe care altădată îşi sprijinea certitudinile. Începutul acestui secol ce se întrevede extrem de uşuratec cel putin la noi la români, aşează cununi de trandafiri pe ruinele templelor mutilate de prostie şi vulgaritate, şi această imagine trebuie să poarte numele de progres şi speranţă. Pieptănăturile pudrate ale personajelor care populează viaţa publică alcătuiesc eticheta seriozităţii şi filosofiei vizionare a conducătorilor.

Dar eu nu mai cred în aceste imagini, deşi le văd zilnic. Minciuna coaptă în contactul fierbinte cu viciul, voluptatea suficienţei aşezată confortabil în guşile umflate strânse între gulere albe şi apretate, în burţile revărsate neruşinat peste tristeţea acestei ţări – aceasta este imaginea de zi cu zi a României. Totul în ţara asta cade, genunchii se încovoaie sub greutatea realităţilor zilnice, frunţile se înclină sub greutatea deznădejdii. Agonia aceasta pare un imn al învinşilor.

Peste toate acestea, însă, obscenitatea morală a unui preşedinte strigată cu voluptate de stăpân cam în felul în care se strigă maneaua peste ghetoul împodobit cu miros greţos de cârnaţi prăjiţi. El, preşedintele, îşi trimite profesorii la muncă prin Europa; el, expertul în gesturi minime (în loc de argumente), consimţind alături de gaşca de puşlamale din care se trage, că educaţia pute iar profesorii nu pot respira în preajma lui, căci în nobila filosofie a gulerelor albe, a forma caractere sănătoase şi a transmite cunoştinţe unor copii, ar însemna a vărsa dejecţii la porţile Cotroceniului. El, cu râsul gâlgâit şi grobian , îşi trimite medicii, cercetătorii, inginerii să spele vase prin tavernele Occidentului sau să schimbe pamperşii hodorogilor zaharisiţi din lumea asta mare. Aţi mai auzit vreun preşedinte de ţară dând astfel de soluţii pentru cetăţenii lui? Carevasazică, de ce să se ferească el, mârlanul cu lustru pe staif din calea profesorilor, medicilor, inginerilor, cercetătorilor şi nu să se autoexileze toţi aceştia prin lumea largă? Uită acest preşedinte că este pus acolo, în fruntea ţării ca să vegheze ca oricărui cetăţean i se acordă maximum de drepturi şi de respect cuvenite prin Constituţie. Read more

Autor: Odorica Ion

Ca sa fi naţionalist trebuie să faci public în ţară şi în toată lumea vitejia poporului tău. Îmi face plăcere, de nu îmi încap în piele de bucurie, când văd că cititori din Malaezia, din Filipine, din Singapore, din Brazilia, din Spania, din Grecia şi din multe alte ţări, nici nu am auzit de ele, sunt curioşi (căci tot globul ştie de al doilea război mondial) şi sunt miraţi că, la acest ultim război am făcut şi noi parte.

Statutul, la sfârşitul războiului, de ţară învinsă, a făcut numai deservicii poporului nostru viteaz. S-au mirat de Ana Pauker, Stalin în fustă, conducătoarea României de după război. Viteji am fost, viteji suntem şi vom fi. Ţările europene, nu au spus nimic notabil despre noi. Se ştie de noi ca suntem un popor de ţigani, la remarca nemtilor. “Nemţii ne-au luat în război de milă, iar ruşii ne-au preluat de silă”. De silă ne-au furat bogăţiile, ca să nu ne încurce.

Vreau la cererea cititorilor din toată lumea (dacă mă ajută sănătatea), să fac un blog cu istoricul celui de al doilea război mondial. O să încep cu Mişcarea Legionară, continuând cu luptele ce s-au dat la Cotul Donului, Stalingrad, Crimeea, stepa Calmuca, Budapesta şi Tatra. Eu am scris mereu şi de curând despre aceste subiecte. Despre bombardamentele asupra Ploieştiului, făcute întâi de americani, apoi de nemţi. Read more

Autor: Ciprian Bojan

Dreptate de haiduc

Haiducul are mereu dreptate, nu doar o împarte. Când striga haiducul că vine sărăcia peste noi, dregătoriile erau doldora de bănet. Când vistieriile li s-au golit, dregătorii miorlăiau după banii străinilor. Când străinii au dat camăta, dregătorii se lăudau că-i îndeajuns, haiducul zicea că ba. Şi tot n-au băgat la căpăţână că nu cu bani de împrumut se scoate ţara din mizerie, ci cu muncă curată.

Au venit cămătarii FMI de prin străini să verifice dacă dregătorii au cum să le dea banii înapoi cu dobândă. Nici n-au descălecat bine, că boierii şi dregătorii le-au şi sărit la picioare pentru a se plânge că ţara merge prost şi că în loc să rupă datoria mai vor şi alţi bani. Şeful cămătarilor, Jeffrey Franks, a şi pus biciul pe zbirii românilor. Ai noştri n-au strâns nimic în pungi, au jupuit iobagii degeaba că tot n-au avut ce aduna, iar acum mai au şi tupeul de a cere alţi bani de împrumut. Franks le-a spus franc în faţă boierilor speriaţi, că nici nu-l taie capul să le mai dea bani. Acum cică a venit ca să vadă cum stăm cu rectificarea bugetară pe 2010, cu bugetul de la anul şi cum merge treaba cu fiscalitatea. Adică cu jupitul amărâţilor. Păi şi dacă tot veni vorba de bugetul anului viitor, logica ne spune că nici atunci nu va fi bine pentru iobagi.

Cică s-au băgat în vistieriile româneşti 20 de miliarde de euro, iar bănetul acesta n-ajunge decât până în prag de iarnă. Carevasăzică, odată cu frigul şi nămeţii ne băgăm şi ţara în faliment. Read more

Autor: Popistas Sergiu-Stefan -ND Timișoara

Traim vremuri tulburi. La televizor tot timpul se dau stiri despre stiuatia economica dezastruoasa a tarii noastre, de faptul ca ne-am afundat intr-o criza ce nu trebuia sa fie a noastra. Aceasta criza nu este numai una economica ci si una sociala si politica.

Datorita crizei in care am picat alaturi de toata lumea (acest lucru se datoreaza faptului ca noi ne-am lipit retelei ecnomice internationale si suntem membru U.E. iar noi am picat alaturi de ei in aceasta criza, diferentele dintre gandirea noastra si dintre statele mai mari din U.E este faptul ca ei au facut niste legi pentru a reglementa situatia economica a tarii lor in timp ce noi nu) tara noastra incepe sa se gandeasca la epoca socialista. Oameni incep sa duca dorul sotilor Ceausescu datorita situatiei economice in care ne aflam spunand ca pe vremea aceea era mult mai bine deoarece aveai o casa sigura,un loc de munca stabil etc. As dori sa opresc persoanele ce gandesc asa, de a continua sa duca dorul epocii comuniste, si sa le reamintesc ca inainte de aceasta idiologie ce poate da o satisfactie minima economica prin faptul ca te intretine intr-o rutina si nu te lasa sa gandesti decat doar cum vrea partidul si ingradeste libertatea din toate punctele de vedere, sa nu uitam faptul ca inainte de aceasta ideolgie nesanatoasa de stanga exista o credinta si o idiologie ce scoatea din om tot ce era mai bun; fac referire la socialismul national-crestin (aceata idiologie a aparut inainte national-socialismului lui Hitler si nu are nicio legatura cu acesta). Voi incepe prin scriera crezului acestei idiologii putin modificat pentru a se plia problemelor de astazi:

„Cred intr-unul si nedespartit Stat Roman de la Nistru la Tisa, cuprinzatorul tuturor romanilor si numai al romanilor,iubitor de munca,cinste si in frica lui Dumnezeu cu durere de tara si neam. Datatorul de drepturi egal ,civile si politice la barbati si femei. Protector al familie , salariind functionarii si muncitorii pe baza numarului de copii si pe baza muncii depuse, intelegand cantitatea si calitatea, si intr-unul Stat sprijinitor al armoniei sociale prin restrangerea numarului de grade; iar pe deaspura salariului socializand fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, si pamantul distribuit tuturor plugarilor. Read more

Autor: Ioan Dragoş- ND Maramureş

Debutul taberei noastre din acest an a stat sub semnul unei mârşăvii, a unei şicane din partea autorităţilor ( care nici măcar nu au avut curajul şi demnitatea să-şi recunoască deschis implicarea), şicană menită să împiedice din start desfăşurarea taberei.

Am trecut de acest prim obstacol, cu ajutorul lui Dumnezeu şi stăruinţa, priceperea si devotamentul camarazilor care s-au ocupat de organizarea acestei manifestări; manifestare, subliniez, legală, paşnică şi constructivă, care nu a furnizat nimănui nici un motiv real pentru a fi obstrucţionată sau interzisă. Trista ironie constă in faptul că noi ne aflam acolo şi pentru a ne exprima ataşamentul faţă de principiul constituţional (Constituţia fiind legea fundamentală a ţării ) al unităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi suveranităţii Statului Român. Ce motiv aveau atunci anumite oficialităţi ale acestui stat să ne pună beţe in roate ?!

În opinia mea, teama asta neroadă faţă de o mână de tineri patrioţi români veniţi din toate provinciile istorice româneşti să-şi afirme idealurile lor naţionale şi creştine, coroborată cu tolerarea şi sponsorizarea din bani publici a activităţilor şovine, xenofobe şi revizioniste ale unor organizaţii extremiste maghiare, reflectă pur şi simplu starea accentuată de putreziciune morală şi de descompunere instituţională a Statului. Ar fi hazliu, dacă nu ar fi în realitate atât de tragic….! Read more

Autor: Gheorghe Haiduc-ND Cluj

De cativa ani, romanii au ajuns in occident sa fie confundati cu tiganii, sa fie considerati un neam de hoti, criminali, cersetori, violatori, proxeneti, traficanti de droguri, etc. Europenii ne privesc ca pe niste necivilizati, de parca am fi ceva tara din lumea a treia. Suntem noi chiar asa? Cine cunoaste cu adevarat Romania stie foarte bine ca NU. Dar cum de s-a ajuns sa fim priviti asa prost dincolo de granite, lucru care nu s-a mai intamplat in istoria noastra? Sau mai bine zis, din cauza cui?

Sa spunem ca vina o poarta tiganii care pleaca cu zecile de mii la cersit si furat in Europa, ar fi prea simplu. Daca stam sa analizam problema cu mai mare atentie, vom descoperi ca exista mai multi vinovati:

1. Tiganii care pleca in occident cu scopul de a comite infractiuni sau a cersi. Acestia in mare parte vorbesc limba romana, au buletine de Romania si cand sunt intrebati de unde vin multi raspund: „din Romania”. De asemenea unii din ei se declara si romani, nemaicunoscand limba lor. Din cauza unei minoritati am ajuns sa fim asimilati si judecati pentru faptele unor infractori. Read more

Autor: Lorincz Alexandru-ND Timişoara

Între 1143 şi 1180 pe tronul imperiului bizantin a stat Mihail I Comnenul, care a dorit reformarea şi readucerea imperiului la vechea sa glorie. Prin acţiunile sale a cucerit Bulgaria şi a pus mare parte din Dacia antică sub o semidependenţă. Adolf Armbruster observă din cronicile mai multor istorici din secolele XI-XII, o apropiere între vlahi şi vecinii lor din sud, bulgaro-românii. Această relaţie de prietenie după cum vom vedea va duce la crearea unui stat puternic ce v-a zgudui din temelii Imperiul Bizantin şi va aduce frică în inimile latinilor, un puternic stat în care elementul român va fi pentru prima sa parte dominant.

În 1186 a avut loc o revoltă în cadrul Imperiului Bizantin, revoltă ce urmărea independenţa statului bulgar, deja secătuit de taxele imperiului. În fruntea acestei mişcări au stat doi fraţi, Petru şi Asăn, doi oameni ai căror origine rămâne dezbătută până în ziua de azi. Istoricii bulgari, mişcaţi probabil de naţionalismul lor spun că aceşti doi fraţi ar fi de origine bulgară, dar un contemporan al celor doi, grecul Nicetas Choniates, a precizat în scrierile sale că Peter şi Asăn, conducătorii revoltei din Bulgaria erau din Vlahia şi că erau de rasă valahă. De fiecare dată când Nicetas îi menţiona pe bulgari, acesta îi adăuga şi pe vlahi în discuţie, spunând mereu : bulgarii şi vlahii. Clericul occidental Ansbert, care l-a acompaniat pe Frederick Barbarossa în cruciadă, menţionează că împăratul a trebuit să se lupte împotriva grecilor şi vlahilor, şi de asemenea îl numeşte pe Petru ”împărat peste vlahi şi peste cea mai mare parte a bulgarilor”. Papa Inocentiu al III-lea în scrisoarea sa către Ioniţă Caloian, îl numeşte pe acesta : “Bulgarorum et Blacorum Rex”, adică regele bulgarilor şi vlahilor. Răspunzând scrisorii papei, Caloian se intitulează “imperator omnium Bulgarorum et Blacorum” dar interesant este faptul că semnează cu “imperator Bulgariae Calojoannes”; Arhiepiscopul din Trnovo, se numeşte pe sine “totius Bulgariae et Blaciae Primas”. Read more

Autor: Profesor Ion Cociorva

S-o fi întrebând tânăra generaţie: “Cine a fost Căpitanul?” Ei, bine, Christos aşezat la masa unui ţăran, lângă umărul unui truditor, pentru ca aceste inimi descurajate să audă renăscand din ele însele cântecul speranţei. Toate categoriile morale dispar când vine El, pentru a lăsa torentul triumfal al vieţii să străbată noaptea, să ţâşnească din mormintele strămoşilor, să acopere putreziciunea politicianistă cu germeni noi şi curati.

Voi copiii, voi tinerii şi chiar voi maturii acestor vremuri, vă întrebaţi cine a fost Căpitanul? Închipuiţi-vă nunta formidabilă a morale impecabile cu voinţa oţelită în focul istoriei, pe tărâm românesc, creând o lume la care nimeni n-ar fi sperat, pe ruinele metafizicii creştine subminate de pesimismul românului abrutizat de nevoi şi speranţă deşartă. Ar fi creat o lume la care românii n-ar fi sperat, dar pe care şi-o doreau, dacă ar fi fost lăsat, căci nu degeaba I s-a spus “ idealistul absolut” sau “gospodarul”.

Ce viaţă! Doamne, ce viaţă! Şi ce izvoare tainice a închis în ea: izvoare de istorie, de speranţă, de credinţă, de pedagogie, de… A fost poate, singurul erou uman care a unit mizeria vieţii exterioare cu imaginea strălucită pe care şi-o făurea despre ea, punându-l pe Dumnezeu ca garant al misiunii sale. Complicitatea lui Dumnezeu pentru străpungerea vremurilor… Mereu Căpitanul vorbea despre mântuirea neamului, despre învierea naţiei române, adică despre înnoirea României. Aceasta a fost promisiunea lui făcută Divinităţii. A rămas cel mai spectaculos personaj al secolului XX prin faptele sale vecine cu miracolul. A fost punctual de plecare pentru secolul trecut şi este, fără îndoială, punctual de plecare pentru acest secol. Este încă reperul prin care mai putem visa la fericire. Read more

Autor: Roxana Secarea-ND Braşov

Se pare că nimfa blondă a lui Băsescu vine cu idei din ce în ce mai geniale. De data asta, şi-a pus CRBL-ul la muncă şi ce s-a gândit? „Băi, hai să facem un nou brand pentru turism.”.

„Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a solicitat bani europeni în cadrul Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”.”

S-o luăm cu începutul. România şi aşa este îngropată în datorii până peste cap. Soliciţi bani europeni ca să ce? Să promovezi potenţialul turistic în scopul creşterii atractivităţii României printr-un brand plagiat al proiectului englezesc de autobuze ecologice?

Să zicem ca ar fi turişti interesaţi de ideea asta. Ce vor face când ajung aici şi văd cum se scufundă ţara?

Cucoană, înainte de a promova turismul în ţară, asigură-te ca există autostrazi prin intermediul cărora ai posibilitatea să ajungi la destinaţie! Ţara asta nu are şosele, dacă te încumeţi să pleci de acasă îţi rupi maşina în craterele ce sunt la tot pasul, ori mai grav, rişti chiar să mori pentru că unii demenţi fac depăşiri periculoase, ori că iei în bot un animal sau o căruţă. Nu avem staţiuni curate, servicii decente. Ce atracţie îi poţi oferi turistului? Read more

Autor: Odorica Ion

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în primul război mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în primul război mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România) pe de o parte și de Ungaria de altă parte.

Până unde ne putem înjosi? Până acolo încât să ieşim din istorie în patru labe şi cu şuturi în fund? Am văzut atitudinea Preşedintelui nostru superales în legătură cu Tratatul de la Trianon. Tratatul de la Trianon expediat ca un scuipat, de bătrânul marinar printre dinţi în subsidiar.

Asta ne arată până unde merge mintea bolnavă, a unui Preşedinte care se vrea atotputernic , numai el şi numai el care se căciuleşte în faţa conducătorilor de moment, ai Ungariei şi ai slugilor lor din România, numai pentru a avea majoritatea parlamentară.Asta a dus la pierderea unor drepturi ale poporului român şi din punct de vedere legislativ şi de comunicare în favoarea inteligenţei UDMR, care a ştiut să tragă foloase din megalomania exacerbată a unui trişor politic, afemeiat şi beţiv. La asta s-a ajuns ca stiplul nostru în faţa expansiunii, de orice fel chiar inventate a Ţinutului secuilor (dar unde sunt aceştia), ce mai le-a rămas numele cu care se agaţă aceasta, “Piesa tristă Ţinutul secuitor, Traian Băsescu şi Trianonul”. Read more

Autor: Ion Negoiaş-ND Buzău

Miscarea Noua Dreapta reprezinta o scoala pregatitoare adresata romanilor ce vor sa puna capat carnavalului politic in care se scalda Romania inca din anii ‘90. Noua Dreapta isi propune relansarea Romaniei, de jos in sus, prin selectionarea si promovarea unei elite din randul oamenilor simpli.

Acest “om nou”, rezultat activismului voluntar alimentat de sentimente nationaliste, va schimba Romania in masura in care se va schimba pe sine,urmata de implicarea sa in spatiul comunitar, national, de schimbarea (ajutarea) altor oameni in procesul de devansare a crizei morale pentru fiecare individ in parte. Principiile morale curate, iubirea de Neam, devotiunea fata de Patrie si credinta in Dumnezeu vor prima in promovarea crezului nostru.

Politica noastra este fapta – Campania noastra este exemplul personal. Pe principiul “cantitate nu inseamna intotdeauna calitate” Noua Dreapta isi selectioneaza atent membrii – criteriul de baza fiind un set curat de principii morale, o gandirea dreapta, multa rabdare si spririt de initiativa. Pe principiul “oamenii mari se nasc la case mici”, Noua Dreapta nu tine cont de situatia materiala sau pozitia sociala. Nu avem nevoie de nepotisme, favoruri sau sprijin fals .Sa contruism impreuna DEMOCRATIA INTERESULUI NATIONAL, in defavoarea democratiei interesului personal, practicata sub nasul nostru si caracterizata prin coruptie, spaga, abzuz. Read more

Autor: Ovidiu Panaite-ND Cluj

Până la apariţia naţionalismului , oamenii erau loiali şi dedicaţi oraşului în care îşi duceau existenţa şi eventual liderilor locali ; nu erau obişnuţi şi nu cunoşteau conceptul de naţiune , de oameni uniţi pentru binele naţiunii şi pentru păstrarea valorilor , tradiţiilor şi integrităţii unei naţiuni .

Deşi sentimentul naţionalist era implementat în conştiinţa unora , până în secolul al XVIII – lea nu a ieşit cu adevărat la iveală ; însă odată cu revoluţia franceză şi cea americană , viziunea s-a schimbat şi oamenii au început să urmărească idealurile naţionaliste . Tot atunci a fost „creat” şi termenul de naţionalism , de către Johan Gottfried Herder .

Este greu de spus cu exactitate cine a creat sau unde a apărut concret acest nou model politic şi social , dar cu siguranţă că cel mai mult s-a dezvoltat la sfârşitul secolului al XVIII – lea şi apogeul a fost atins la începutul secolului XX , în timpul celor două războaie mondiale . De asemenea este greu de spus că există un tipar al naţionalismului ; deşi în esenţă baza este aceeaşi , apar în particular , în fiecare ţară , tipuri diferite. Read more

Autor:  Alexandru Năstase-ND Bucuresti

Zilele trecute, publicatia germana Der Spiegel dar nu numai ea consacra ample materiale apropierii tot mai puternice dintre Romania si Republica Moldova. Tonul era ca de cele mai multe ori in presa occidentala critic fata de aceste demersuri. Este clar, pentru media occidentala Romania duce o politica expansionista menita a-si spori teritoriul si capacitatea de munca in continua scadere, iar moldovenii vad in apropierea de Bucuresti doar un pas catre viata mai “buna” din UE. La aceasta se mai adauga si disconfortul pe care il resimte Rusia in aceasta privinta, fapt care, in viziunea analistilor occidentali, poate dauna relatiilor dintre UE si Rusia.

S-ar parea ca la momentul actual aceasta ar fii opinia preponderenta fata de apropierea Bucuresti-Chisinau. In tuse foarte critice, si cu accente ironic-batjocoritoare la adresa romanilor cu tendinte “imperialiste” si a moldovenilor inapoiati care sunt pe cale sa asalteze civilizata Uniune Europeana!

Dincolo de faptul ca aceste materiale sunt de multe ori realizate in pripa, superficiale si in mod evident jignitoare la adresa romanilor, eu cred ca putem invata ceva din ele. Anume ca trebuie sa ne fie foarte clar ca ideea reintregirii, macar partiale a Romaniei, si Romania in sine nu are prieteni de nadejde, nici in Est, nici in Vest. Cel mult cred ca putem vorbi de parteneriate conjuncturale. Statul roman si Basarabia au facut cativa pasi curajosi care vor trebui insa continuati cu perseverenta pana “vecini” din est si vest vor fi pusi in fata unei situatii realizate de facto!

Read more

Autor: Mihai Tuburlui-ND Neamţ

N-am avut ce face zilele astea si am deschis televizorul la stirile de la ora 19, sa ma informez (dezinformez). Toate canalele TV se otevizasera de nu-i adevarat. Trei zile la rand, exact ca in balada Miorita, 90% din stirile prezentate de asa-zis televiziunile romanesti m-au intoxicat cu Madalina Manole. Madalina in sus, Madalina in jos de parca saracia din tara asta ce a ramas dupa inundatiile devastatoare se terminase.

Diferite cocoane si domni care mai de care mai specialisti in barfe isi dadeau cu parerea despre madama Madalina. De ce a baut otrava cu sampanie? De ce s-a sinucis de ziua ei? De ce a murit noaptea si nu ziua? Si alte astfel de intrebari absurde care nu au ce cauta in aceste zile, ultimele pe care tara asta le mai are de trait. Toata lumea a uitat brusc de criza, de masurile anti-criza, de Boc, Basescu, pensii si de salariile mizere pe care tot romanul le castiga. La naiba cu toate astea, acum importanta este Madalina Manole, o cantareata de care sincer nu mai auzisem de cel putin 10 ani. Nici la moartea lui Michael Jackson nu am vazut atat de multa dezbatere si bagare in seama a televiziunilor (ca si ala murise ca un erou… otravit cu nu stiu ce). Read more

Autor: Mihai Tuburlui-ND Neamţ

Intr-o perioada de criza in care romanii raman fara serviciu, oamenii politici aflati in fruntea tarii (guvernanti, parlamentari etc) mai inventeaza inca un mod de a stoarce si ultima picatura de viata a acestui popor. Printre inundatiile ce au ravasit partea de est a Romaniei, scandalurile politice interminabile, pantofii cu toc ai Elenei Udrea facuti cadou unei sinistrate, actul de suicid al Madalinei Manole si-a facut loc pe nesimtite si asigurarea obligatorie a locuintelor, o noua metoda a grupurilor financiare oculte de a mai stoarce niste bani de la populatie. De astazi, 15 iulie 2010, legiuitorii acestei tari obliga fiecare posesor de locuinta sa plateasca cate 10-20 euro unor societati private care cica se ocupa de plata unor despagubiri in caz de calamitati.

Aceste firme de asigurari iti vor acoperi daune de pana la 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro. Cei care au locuinte cu valori ce depasesc aceste sume sunt sfatuiti sa-si faca suplimentar si o asigurare facultativa. Vacs albina, cum ar spune un prieten de-al meu! O vrajeala mai mare nici ca s-a pomenit. Fix dupa aceste inundatii nici ca se potrivea mai bine punerea in practica a acestei legi. Cum spunea Ion Creanga in amintirile sale din copilarie, “se potriveste ca nuca-n parete”. Read more

Autor: Remus Tanasa-ND Italia

La ora actuala nici un partid politic din România nu detine o doctrina clara, idealuri sincere, principii sanatoase, programe adecvate realitatii sau metode de lucru eficiente. Clasa politica actuala isi imagineaza ca poate guverna la nesfarsit o tara ca România folosindu-se de tehnica administrarii treburilor statului de pe o zi pe alta si urmarind doar satisfacerea intereselor personale in detrimentul interesului colectiv.

Oportunismul guvernantilor nostri nu mai este un mister, iar aroganta, opulenta si imoralitatea de care dau dovada aceeasi indivizi, este o dovada in plus ca România de astazi, sufera de o boala grava, si anume boala politicianismului. Acest politicianism risca sa devina cronic daca in viitorul apropiat, pe scena politica romaneasca nu apare o noua forta capabila sa canalizeze energiile ramase inca sanatoase ale poporului, in vederea reconstructiei tarii, care dupa 20 de ani de guvernare iresponsabila plus alti aproape 50 de ani de dictatura proletara, se afla pe punctul de a intra in colaps economic, social si moral. Totodata aceasta noua forta va trebui sa dea un nou inteles termenului politica: substanta politicii nu sta doar in a produce si redistribui bogatii, ci mai ales in apararea, raspandirea si impartasirea anumitor valori. Daca politica zilelor noastre nu redescopera sensul “valorii” atunci cancerul numit politicianism va conduce tara spre o noua tragedie nationala. Primul dezastru national care imi vine in minte si care s-a datorat in mare parte lasitatii clasei politice, este ciuntirea teritoriala la care a fost supusa România in 1940; am pierdut Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilaterul, si aproximativ toata Transilvania fara a trage macar un glonte pentru a incerca sa aparam populatia si orasele din aceste regiuni. Rusine clasei politice de atunci si rusine clasei politice de astazi, care, desi au trecut atatea decenii de la acel an fatidic, nu face mai nimic pentru a alina durerea românilor din teritoriile romanesti care fac parte sau constituie alte state. Read more

Autor: Ciprian Bojan

Mereu m-am gândit cu teamă la ziua în care nu vom mai avea eroi. Şi de fiecare dată când câte unul dintre ei apune, România îşi plânge tăcut fiii. Cu lacrimi ascunse şi un plâns mut de durere, ţara rămâne orfană de tot ce a putut să ne dea mai bun. Gheorghe Ionescu s-a dus în Legiunea Cerească, senin, drept şi demn, aşa cum a trăit. Pentru tinerii naţionalişti, casa lui devenise un loc unde găseau mereu răspunsuri şi primeau o ciudată energie moralizatoare. Şi niciodată nu mi-am putut explica cum, după fiecare întâlnire cu „Domnul Ionescu”, plecam încărcat cu noi daruri spirituale.

Pe el soarta l-a înzestrat cu un har deosebit. Reuşea să schimbe oamenii dintr-o privire şi două cuvinte. Despre Căpitan spunea: „Omul acesta a zguduit societatea romanescă din temelii. Era de o forţă spirituală deosebită. Eu n-am mai întâlnit în viaţa mea un om cu atâta forţă. Lângă el te simţeai puternic”. Ei bine, acelaşi lucru l-am simţit şi eu la ultima întâlnire cu domnul Ionescu, de parcă în el încolţise dintr-o sămânţă floarea puterii Căpitanului. Boala îl ţintuise în pat, dar în ochi purta accesaşi lumină. S-a scuzat că nu poate sta drept în faţa noastră, a celor care îl ascultam uimiţi cum ne vorbea senin despre valorile Mişcării Legionare. Ne-a spus că prin noi continuă lupta sa. Ne-a mai spus să nu renunţăm şi să purtăm în noi biruinţa legionară. Read more