Blog Noua Dreaptă

Autor: Alexandru Sudițoiu

ACTA ( Acordul comercial împotriva contrafacerii ) este un tratat comercial propus ca răspuns la „creșterea globală a comerțului cu bunuri contrafăcute și lucrări protejate de drepturi de autor. Domeniul de aplicare al ACTA este larg, și include contrafacerea bunurilor fizice cât și „distribuirea prin internet și tehnologia informației”. Cel puţin cam asta ar fi teoria oficială menţionată pe wikipedia şi pe site-uri favorabile pentru ACTA. În realitate trebuie să fim conştienţi de faptul că ACTA nu reprezintă altceva decât începutul unei campanii pentru îngrădirea libertăţiilor umane, nu doar în societate ci şi pe internet.

Acest acord ar putea să aibă câteva consecinţe majore asupra vieţii oricărui cetăţean liber al României, motiv pentru care mă simt obligat să fac tot ce-mi stă în putere să previn majoritatea populaţiei de pericolul reprezentat de ACTA, un pericol care încalcă amendamentele cu privire la libertate din Constituţie. Să ne gândim doar la faptul că discuţiile noastre pe internet vor putea fi monotorizate ( în mod legal, că până acum tot o făceau ei dar într-un mod mai redus ) asemeni cazului SOPA, sau la faptul că orice videoclip, website, etc. va putea fi reclamat ca şi o copie fără drepturi de autor ducând implicit la ştergerea videoclipului sau închiderea site-ului respectiv. Fără doar şi poate internetul trebuie să rămână un spaţiu liber în care oamenii să-şi schimbe ideile fără frică, în care ei să aibă dreptul de a promova anumite lucruri fără a fi mereu sub ameninţarea de a-şi pierde un cont pentru un acord de nimic. Dar bine-nţeles că un astfel de acord este favorizat de toţi cei care doresc să-şi asigure puterea în stat şi în societate, inclusiv actualul guvern al României, un guvern care nu se teme să-şi arate tendinţele spre o dictatură neo-comunistă, urmând astfel modelul lui Ion Iliescu. Faptul că reprezentanţii PDL sau grăbit să semneze acest tratat , fără o consultare a populaţiei, este cea mai bună dovadă de care avem nevoie pentru a înţelege nevoia lor. Read more

Autor: Codrin Goia

Cine nu și-a dat seama după 22 de ani că toate partidele din România sunt corupte și au contribuit la distrugerea țării fie e naiv fie face parte din cei 1% care exploatează restul de 99% din populație. Acești 1%: politicieni corupți, afaceriști de carton, neocomuniști, interlopi și scursuri ale societății au adus România în situația în care se află astăzi. Peste sărăcia și mizeria în care se zbat majoritatea românilor aceștia și-au ridicat vile, s-au asigurat că rudele lor ocupă funcții bine plătite și au avut grijă să-și îngrașe conturile din bănci.

Pentru a vedea că actuala clasă politică parazitară a jefuit România trebuie doar să ne uităm în jur: bătrâni care trăiesc din pensii mizere, tineri care fug peste hotare pentru a-și construi un viitor mai bun, sute de mii de șomeri, spitale care arată ca niște lagăre și o economie aproape moartă. Toate acestea într-o țară în care se pot face bani mulți din turism, poate susține 80 de milioane de oameni cu agricultura sa și dispune de multe alte resurse. Politicienii au dat vina unii pe alții. Ani de zile ne-am pus speranța în partidele de opoziție, pentru ca odată ajunse la putere să constatăm că nu e mare diferență între aceștia și guvernul anterior. Iar acest ciclu s-a repetat de la revoluție încoace.

Dar acest perpetuum mobile al sărăcirii și exploatării acestei națiuni trebuie să înceteze. A venit vremea că România să renască, e timpul să fim creatorii propriului destin. Prea mult s-au lăsat românii manipulați de politicieni, prea mult au căzut în pesimism și ignoranță. Zorii unei zile mai bune se apropie și sfârșitul dominației partidelor corupte va lua sfârșit, însă numai dacă ne dorim asta cu adevărat.

De mai bine de două decenii politicienii paraziți, care tratează țara ca pe o feudă a lor, au atacat naționalismul și au lovit cu fiecare ocazie în tinerii ce luptă pentru demnitatea noastră. Prin intermediul mass-mediei au demonizat orice credință național-creștină și s-au dedat la abuzuri împotriva naționaliștilor. Dar de ce? Pentru că le este frică. Le este frică de un partid naționalist puternic care să ajungă la guvernare. Naționalismul înseamnă dragoste de neam, un lucru de care clasa politică nu e capabilă, ba chiar întruchipează perfect opusul acestui sentiment. De aceea le este teamă, că va veni ziua în care vor fi judecați pentru ce au făcut și vor pierde puterea. Read more

Autor: Alexandru Năstase

Privita prin intermediul principalelor surse de informare viata in Romania pare un adevarat infern. Criza economica profunda, politicieni corupti sau incapabili,oameni revoltati dar lipsiti de speranta. Judecand rational, putem spune ca foarte putine sunt lucrurile care merg bine in tara noastra.

Cel mai dezolant lucru mi se pare faptul ca oamenii par a se fi obisnuit cu ideea ca se afla intr-o situatie fara iesire, lucru care nu-i adevarat. Parca toti formatorii de opinie si persoanele publice se intrec in a ne arata cat de grava este situatia in care ne aflam, foarte rar venind si cu vreo solutie. Cred insa ca motive de speranta inca exista, si nu putine. Daca acest popor este macar unu la suta atat de crestin pe cat se pretinde cred ca ar trebui sa renunte imediat la deznadejdea care l-a cuprins.

In ultimele decenii noi romanii am primit palme morale groaznice si ne-a fost otravita perceptia despre noi insine astfel incat ne-am invatat sa stam cu capul mai mult plecat. Daca tot se vorbeste atat de mult despre criza sa ne amintim ca sensul initial al cuvantului “crisis” din greaca inseamna judecata! O judecata a propriei persoane dar si a societatii in care traim. Criza poate insemna si un punct de cotitura, pentru o persoana ca si pentru un popor. Este asadar momentul cel mai propice ca romanii sa se gandeasca unde au gresit pana acum si ce au de facut de aici inainte.

Spre necinstea noastra am traversat un somn istoric teribil de lung si poate si de-asta resimtim atat de greu acest moment de criza. Din nou, daca suntem crestini ar trebui sa stim ca toate lucrurile care ni se intampla au un sens, totul este sa-l deslusim si sa ne folosim de el cum se cuvine. Read more

Autor: Ghiță Draghici

Stau zilnic şi mă gândesc: la ce bun a folosit libertatea presei în România ultimelor decenii? Încă nu am găsit nici un răspuns care să justifice în vreun fel sau altul starea deplorabilă în care se află opinia publică românească. Din păcate, mass-media, poate cea mai puternică putere în stat, se caracterizează astăzi drept un mijloc de demolare a culturii noastre şi  în acelaşi timp de înstrăinare a ei.

Dacă aruncăm o privire generală asupra ştirilor din ziarele româneşti, nu găsim altceva în afara celor care vorbesc despre crime, violuri, sinucideri, dezastre ş.a.m.d. Ne mirăm apoi că tineretul român este atât de haotic în exprimare şi manifestare, ne mirăm că pe zi ce trece istoria trece aât de rapid pe langă noi, încât nici nu apucăm bine să înţelegem ce s-a petrecut. Cu o astfel de presă bolnavă încercăm noi să reclădim o cultură naţională.

O întrebare cât se poate de legitimă îmi trece prin gând: cu ce drept îşi bate joc presa asta macabră de viitorul unei naţiuni? Cu ce drep posturile de televiziune aduc în faţa telespectatorului cele mai scandaloase şi oribile ştiri? Tind să cred că nu este nimeni într-atât de naiv încât să nu-si dea seama de răul pe care îl face acestei societăţi prin promovarea mediocrităţilor, atât în mod direct, cât şi prin complicitate tacită. De aceea îmi vine să spun că toată această batjocură este dovada clară că în România nu se doreşte altceva decât acel consumism ieftin din care nu ne alegem cu nimic. Şi cel mai multă mă deranjează faptulcă apar zilnic fel de fel de oameni ai mass-mediei care strigă cât îi ţin plămânii că aia nu e bine, că aia este strâmbă, că dacă ar fi ei în locul celor care conduc, România ar merge ca pe roate etc. Read more

Autor: Ion Negoiaș – ND Buzău

Este destul de clar ce vor oamenii ce protestează. Îi dăm la o parte pe usl-iști, îi dăm la o parte pe revoluționarii ce au fost pe sub mese în 89 și au carnete, îi dăm la o parte pe moșii care îl așteaptă încă pe Iliescu să vină cu minerii. Vorbim de protestatarii care vor doar să fie lăsați să muncească și să mănânce din asta. Românii ce vor să mai vadă un documentar la televizor, nu Tonciu și Vârciu (au și cocalarii cu cine vota – candidează irinel), românii care vor să audă și de Ciprian Porumbescu nu doar inna și Lady Vaga. Românii în fața cărora îmi scot pălăria. Ce vor ei și pentru ce protestează?

Înnoirea clasei politce. Și nu se face pocnind din degete. Cum nu suntem extremiști, nu punem mâna pe lopeți (cu toate că ar merita asta), nu punem mâna pe bâte și borduri, că suntem creștini. Dacă ar fi să plătim clasa politică cu aceeași monedă, lopata ar fi răspunsul. Dar nu suntem haite iraționale, fără suflet, spre deosebire de ei. Nu mai acționăm instinctual, asta ne deosebește de animale ( J.J. Rousseau în caz că citește și Vanghelie) acționăm rațional. Deci vorbim de un proces lung și democratic. Despre ce e vorba?

Principalul obstacol în calea primenirii clasei politice este insa Legea Electorală nr. 35/2008, o lege profund anti-democratică, discreționară și totalitară, o lege care îngrădeste dreptul de a fi ales consfințit de articolul 37 din Constituția României, prin instituirea pragului electoral la 5% și obligația constituirii de fiecare candidat a unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, în valoare de 5 salarii minime brute pe țară. Read more

Autor: Ion Negoiaș-ND Buzău

Am ieșit cu Noua Dreaptă în stradă la Brașov. Acum am văzut cu adevărat cum opoziția fură revolta. În Piața Sfatului am fost izolați de Jandarmerie. Am reușit să trec de cordonul jandarmilor cu ajutorul privilegiilor jurnalistice oferite de Brașov Press și să-i aud pe scutierii usl din tabăra cealaltă. Se năpusteau să vină peste noi. Aici am auzit replica ce ne-a lămurit. Un domn colonel de jandarmerie le-a spus „Păstrați distanța! Domnii sunt împotriva tuturor partidelor! Sunt împotriva pdl și usl”. Și gata. S-au retras șoșotind „dă-i în p**a mea”.

Să vă luați de ăia 50 de lei o hârtie, să o lipiți în frunte și să veniți la mine să vă scriu SLUGI TRĂDĂTOARE. Aha, spărgătorilor de semințe, vă dați mari patrioți, revoluționari de buzunar. Îmi provocați scârbă. Vă mânjiți pe mâini cu susținerea corupției politice în continuare. Lasă, să rămânem proști, să-și împartă încă 20 de ani puterea între ei. Că haimanalele astea politice, azi se scuipă, mâine se pupă. Azi se scuipă, mâine își dau mâna și tu caști hubloul ca boul. Luați-vă gecile pe voi cu usl, și șepcile și puneți-vă gălețile alea în cap, curvelor. Protestați pentru firimituri. Prostiți lumea. Scandați anti-dictatură, voi, copii lui Iliescu, voi care luați ordine de la partid în poziție de drepți. Vă dau și eu o comandă: Stânga `mprejur și marș acasă, slugilor! Vindeți viitorul copiilor voștri pe 50 de lei. Read more

Autor: Paul Santa

Care este verdictul asupra ultimilor 22 de ani? Saracie si umilinta nationala! A venit momentul sa decidem daca cei care au condus tara in ultimii 22 de ani mai au dreptul sa guverneze. Nimeni nu judeca un guvern pentru ceea ce propune ori ceea ce promite acel guvern. Intotdeauna oamenii judeca dupa realizari. Politicienii lui ’89 au luat puterea mintind poporul.

Au promis romanilor demnitate, munca si prosperitate. Traim cu aceasta minciuna de 22 de ani. De 22 de ani traim in lipsuri si sacrificii. De 22 de ani guvernul ofera romanilor fantezii ciudate si de neindeplinit, in timp ce strainii ne jefuiesc tara! Prin diverse inselaciuni, banii au fost transferati de la saraci la bogati, o adevarata talharie la drumul mare. Economia romaneasca a fost ruinata de asa-zisii investitori straini, deficitul bugetar este apreciabil, averea tarii a fost risipita si oamenii sunt jefuiti permanent prin tot felul de taxe ilegale, instituite de guvern. Clasa mijlocie a disparut, somajul este inacceptabil si locuitorii satelor sunt siliti sa-si abandoneze pamanturile.

Nu este greu sa determinam cine sunt vinovatii, cine poarta respunderea in fata oamenilor, a istoriei si a lui Dumnezeu pentru aceste nenorociri. Sunt acei oameni si acele partide care duc in eroare pe romani de 22 de ani, promitand populatiei viata buna si demnitate, in final insa ne dau cuvinte goale si pietre in loc de paine. Ei trebuie sa dea socoteala pentru dezastrul produs. Fiecare poate sa judece singur daca un guvern cu asemenea rezultate reprezinta Read more

Autor: Cosmin Mincă-ND Constanța

Iată că nesperatul s-a realizat: au ieşit românii în stradă; mai bine mai târziu decât niciodată. Cum-necum, discuţiile nu sunt atât de relevante pe cât e faptul că iată s-a realizat un precedent şi asta, sper eu, cam sperie clasa politică actuală. Cum era de aşteptat, Opoziţia a încercat şi încă încearcă să tragă jarul sub turta lor prin deturnarea protestelor în favoarea lor mimând o pseudo-solidaritate cu necazurile reale şi frământările populaţiei. Hai marş! 14 asumări de răspundere (oare atâtea sunt? Că eu am obosit să le număr) pe legi aberante a tot decretat puterea, timp în care PNL-ul îşi trimitea tineretul la petreceri pe marginea piscinei cu stripteuze şi tot tacâmul.

Aha! Deci nu erau la muncă politică în stradă să demasce şi să oprească dezmăţul Piticului! Hîmmmmmm…! Ciudat, zic! Opoziţia, umezită de lacrimi crocodiliene, mima spasmodic moţiuni de cenzură conştient pierdute din start. Pâine şi circ. Şi dacă tot am ajuns la capitolul Entertainment & Haleală nu mă pot abţine să nu nominalizez ca lider detaşat în topul circarilor pe tovarăşul Radu Mazăre care excelează la ambele capitole. Păi nu-i aşa? Cine e tăticul vostru dragi constănţeni? Cine vă dă pâinea voastră cea de toate zilele la vreme de sărbătoare, aliniindu-vă frumos în cozi de foamete pentru a vă menţine viu reflexul condiţionat dezvoltat în perioada glorioasă de aur mult regretată? Cine vă distrează cu piese de teatru ieftin în care lupul se deghizează-n oaie dar uită să-şi dea basca jos şi să folosească o maşină mai umilă, aşa…, ca să te poţi integra mai bine în peisaj? Domnule Mazăre, vă dau un sfat gratuit şi vine de la o cătană mai experimentată: în războiul de gherilă ai face bine să te faci una cu jungla, nu de alta, dar culoarea roşie e ca o invitaţie pentru ochiul unui lunetist! Apoi, nici la capitolul orientare în teren nu staţi strălucit: Dumneavoastră şi plutonul de handicapate mintal pe care îl coordonaţi aţi confundat Bamboo sau vreo plajă din Brazilia cu strada! Păi Dumneavoastră mai ştiţi să mergeţi pe jos? Riscantă mişcare, aş spune! Domnule Mazăre, m-aţi făcut să mă simt ca un bou, iar basca aia roşie ce vă ecranează encefalul de la infuziile de bun simţ trezeşte în mine instincte animalice demult apuse. Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

”Cine nu-i cu noi îi împotriva noastră”, cam aşa pot să definesc ”atitudinea” organului de presă al opoziţiei, respectiv Antena 3, luată aseară faţă de toţi cei care au venit să le arate celor din USL că nu-i vor pe ei în locul lui Băsescu şi că aceste proteste nu se doresc a fi o imitaţie a evenimentelor triste petrecute la revoluţia din ’89 când toţi câinii comunişti au înţeles să-i manipuleze pe oameni şi în cele din urmă să preia tot ei puterea de la mâna care i-a crescut. Oameni precum faimosul securist Roşca Stănescu au ţinut să-şi manifesteze indignarea faţă de prezenţa lozincilor ”extremise” ale Noii Drepte şi, alături de tot studiul antenelor, faţă de toţi cei care au protestat nu doar împotriva PDL-ului ci şi împotriva USL-ului. Lătrăii favoriţi ai USL au avut şi minunata inspiraţie de conspiratie iudeo-masonico-PDL-istă că Noua Dreaptă a ieşit în stradă plătita de către guvern pentru a strica marele miting al opoziţiei de cauciuc, că noi suntem o organizaţie plină de cadre SRI şi nu mai ştiu ce. Dacă asta numesc ei democraţie, această atitudine cu adevărat totalitaristă, în care oricine nu este cu USL este pro-Băsescu atunci prefer să nu am o astfel de democraţie patetică.

La fel cum domnul R. Stănescu şi-a manifestat scârba faţă de cele petrecute aşa îmi manifest şi eu scârba faţă de acest individ şi faţă de tot trustul Antenei 3 care s-a dovedit din nou un organ de propaganda pentru USL împotriva oricui nu este de acord cu protejaţii lui Voiculescu. Domnilor, nu oricine este împotriva USL-ului este automat pro-Băsescu şi invers, sunt şi oameni inteligenţi care au înţeles faptul că atât USL cât şi PD-L au o origine comună în partidul comunist din România, o origine care-i leagă în hoţie, laşitate, trădare, etc. şi faptul că la oră actuală se bat nu reprezintă altceva decât un război civil între cadrele partidului unic al corupţilor. Poporul s-a săturat în totalitate şi Noua Dreaptă nu este altceva decât o exprimare a sentimentelor unei mari părţi a poporului, pe care vă prefaceţi că o respectaţi, noi nu mai vrem urmaşi ai vechiului regim comunist la putere pentru a ne mai vinde odată. Noi, poporul român, vrem o forţă cu adevărat românească şi creştină, o forţă care să salveze ce mai este de salvat din această ţară frumoasă şi să schimbe o mentalitate bolnăvicioasă care ne-a cuprins pe toţi. Pentru că vrem aceste lucruri nu suntem sclavii PDL, dacă eram aşa ceva nu cred că am fi fost prigoniţi atât de des de către autorităţi pentru orientarea noastră naţionalistă şi creştină, dar mă rog, cu proştii îi greu să duci o discuţie argumentativă care să aibă la bază logica şi faptele… Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

Pe data de 13 Ianuarie am fost împreună cu alţi camarazi la Orăştie pentru a-l comemora pe comandantul legionar Ionel Moţa, căzut în războiul civil din localitatea spaniolă Majadahonda. Împreună cu camarazii din Orăştie şi din Alba ne-am adunat la troiţa eroului, situată lângă catedrala construită de legionari, unde am depus o coroană de flori, arătându-ne respectul faţă de jertfa lui Ionel Moţa pe altarul Europei creştine. O acţiune comemorativ-religioasă, aşa poate să fie definită această iniţiativă a mişcării noastre, o acţiune care nu necesită aprobare din partea nimănui. Din păcate legea României a fost din nou încălcată tocmai de către cei meniţi să asigură respectarea acestei legi, respectiv forţele de ordine, asta dacă putem să-i numim aşa pe cei din poliţia comunitară.

În timpul comemorării au sosit la faţa locului câtiva ofiţeri ai poliţiei comunitare care n-au avut altceva mai bun de făcut decât să insiste că acţiunea este ilegală fiindcă nu aveam aprobare din partea primăriei, în egală măsură reprezentanţii poliţiei comunitare au fost deranjaţi şi de faptul că am pus lângă troiţă două drapele, cel al mişcării noastre şi drapelul naţional, primul fiind considerat de ei ilegal, sau ştiu eu ce, pentru că dumnealor nu cunosc acest drapel, iar tricolorul fiind considerat un simbol revoluţionar care trebuie ascuns fiindcă oamenii ar crede că pornim nu ştiu ce revoluţie în Orăştie. În ciuda explicaţiilor venite din partea noastră, cu privire la faptul că o acţiune comemorativă este perfect legală, ei au continuat să-şi menţină punctul de vedere şi să ne ceară să încheiăm comemorarea şi să plecăm de acolo, un comisar sau ce rang avea folosind chiar un ton prin care cel mai probabil încerca să ne intimideze. Văzând că nu avem cu cine să discutăm şi că legea nu mai are importanţă noi ne-am luat drumul spre casă, dar evident că lucrurile nu se puteau termina aici fiindcă se pare că poliţia din Orăştie era deja în alertă, probabil o fi dat cineva alarma că iar au venit ”bandiţii” ăştia de ”legionari”, şi în timp ce noi aşteptam autobuzul spre Petroşani am avut ”norocul” ca o maşină a poliţiei să se oprească fix lângă noi pentru a ne întreba dacă am participat la comemorarea respectivă şi să ne ceară numele, data naşterii, etc. Read more

Autor: Ion Negoiaș-ND Buzău

Probabil, mulți se așteaptă ca eu să fiu în mijlocul manifestațiilor de susținere a lui Arafat de suspendare a președintelui etc. Ei bine, sunt în confortul chiriei, savurez un ceai de tei, mai arunc un ochi la televizor, lucrez, mai citesc. Nimic ieșit din comun.

De ce nu ies? Pentru că nu vreau să le fac jocul celorlalți politicieni. Chiar acum la TV dă că e mare forfotă în Brașov, în Piața Sfatului și pe Bvd Republicii. Minciunele gogonate. Papanași cu smântânică. Stau la 50 de m de Piața Sfatului și vă asigur că bate vântul ca într-un western de ianuarie. Poți să ieși cu iubita și să o plimbi în liniște chiar. E mai liber decât în zilele aglomerate.

Să zicem că pică și Guvernul și Băsescu. Cine vine în loc? Ponta? Crin Antonescu, a cărui singură parte faină e numele de familie? Blaga? Cine? Tot ăștia? Eu m-am plictisit. Nu mă duc să-mi umflu ochii cu Jandarmeria (oameni care au și ei familii, rate, ordine, copii) pentru niște hoți. O să ies în stradă când va fi vorba de instaurarea unui Guvern curat. Nu de molii. Că ei își dau mâna și noi rămânem cu aceleași probleme. Foametea, pragul sărăciei călcat, rate, creanțe, ipoteci, copiii care te trag de mânecă să le dai de pachețel la școală. NU MERITĂ, OAMENI BUNI! Dăm jos niște hoți să punem alți hoți? Ieșiți la vot cum ieșiți în stradă și puneți ștampila pe un partid care nu e corupt. Nu care e plin de mari specialiști și vorbitori academicieni. Pune-ți ștampila pe un partid de elite morale. Altfel nu se poate face treabă. Read more

Autor: Cornea Cătălina-ND Cluj

Proteste, şi iar proteste dar ce se schimbă? Oamenii sunt răniţi în stradă, dar pentru ce? Fluturăm steagurile pentru nişte iluzii.Credem că putem schimba ceva, dar ne amăgim pe noi înşine, şi ştiţi de ce nu putem schimba? Fiindcă e aceeaşi clasă politică. Nu contează din ce partid fac parte, unicul lor scop e să trăiască ei bine, şi nu poporul.

Poporul protestează contra preşedintelui, guvernului, dar nu vine cu nici o soluţie. Poporul doar îngheaţă de frig în stradă cu ochii înlăcrimaţi de neputinţă şi se lasă manipulat de opoziţie.

Cel mai trist e că opoziţia se foloseşte de nemulţumirile protestatarilor. Şi când ajung la putere uită şi de voturi, şi de necazurile cetăţenilor. Cum putem să îi mai credem după ce ne-au trădat de atâtea ori? Cum mai putem striga pentru ei? Cum mai putem îndura atâtea lovituri pentru nişte oameni care sânt la fel ca cei contra cărora se protestează?

Aş vrea ca poporul să poată schimba ceva prin proteste, aş vrea ca politicienii să îi asculte, dar din păcate cei aleşi de popor sunt prea egoişti  şi îşi văd doar de propriile interese. Read more

Autor: Alexandru Năstase-ND București

Zilele acestea au loc proteste de strada avand drept motiv initial demiterea secretarului de stat Raed Arafat si noua lege a sanatatii. Protestele au luat oarecum previzibil turnura unei revolte impotriva presedintelui Basescu si a actualei puteri.

O parte a presei, cea aservita PSD si ma refer aici mai ales la “Antene” plus “Realitatea” prezinta aceste evenimente ca pe un moment inaltator de constiinta civica a poporului chinuit sub tirania basesciana! O alta parte, aflata in siajul portocaliu, incearca sa arate ca pe strazi au iesit exclusiv adeversarii politici si pleava societatii! Ambele versiuni niste aberatii, scorneli ale unor oameni care nu ezita sa-si bata joc de partea cea mai naiva a populatiei in scopul de a-si servi cat mai bine stapanii!

Dar…cam asta e nivelul presei autohtone la 20 de ani dupa “revoltele spontane” din ’89! Am tot auzit in jur in ultimele zile indemnuri de genul: hai sa iesim, hai sa-i dam jos, hai sa protestam. In urma cu 10-15 ani poate m-ar fi tentat astfel de variante, insa acum nu pot sa nu ma intreb cui folosesc aceste proteste? Sa spunem ca actuala putere ar pleca instantaneu si ar avea loc alegeri anticipate! E evident ca PSD si PNL ar ajunge sa conduca din nou tara! Read more

Autor: I. B. 

Acesta sunt eu. Simpatizant al Mişcării Noua Dreaptă din România. O şapcă neagra cu crucea maramureşeană (celtică, zic unii) brodată, cu bocanci în picioare şi cu copilul în braţe. O insignă tricoloră prinsă pe haină, în piept. Bine-înţeles, ochelari de vedere pe nas. Că, deh, de aia sunt miop.

Se uită lumea ca la felul 5 la mine. Doar sunt extremist, nu? Îmi iubesc familia, respect drapelul României şi mă plimb pe bulevard cu copilul. Din când în când, trecând pe lângă biserică, îmi fac, stângaci, cruce. Aşa m-o învăţat bunica, fie-i ţărâna uşoară. Că acum nu am cum să o fac aşa cum trebuie, cu copilul în braţe. Da m-a ierta Dumnezeu.

Lumea trece pe lângă mine şi îşi dă coate: cine a văzut un extremist singur plimbându-se liniştit cu copilul în braţe? Noi, ăştia, extremiştii, înjurăm, strigăm, urâm oamenii, suntem îmbrăcaţi de-a valma, suntem tot timpul băuţi şi puţim (mirosim) a alcool cu fum de ţigară.

Mda, cică io îs excepţia care întăreşte regula. Oare? Dar dacă eu, ăsta, simpatizantul vechilor legionari, al sfinţilor care au pătimit în închisorile comuniste şi faţă de care am un respect enorm, sunt de fapt mai normal decât cei ce trec pe lângă mine? Dar dacă mie îmi pasă şi m-am săturat să trăiesc în ignoranţă şi aducându-mi aminte de Dumnezeu doar când e vreme de băut şi de mâncat, la sărbători, nunţi şi înmormântări? Sau la pomenile electorale când credem că politicienii sunt de fapt binefăcători? Dar dacă încercând să învăţ din pildele martirilor anticomunişti doresc să transmit mai departe o luptă dreaptă? Şi dacă mai sunt asemenea mie alţi „extremişti”? Dar dacă… Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

Se împlinesc 75 de ani de la jertfa celor doi eroi români, Ionel Moţa şi Vasile Marin, în localitatea Majadahonda din Spania unde cei doi au căzut pentru a ”apăra obrazul lui Hristos”, aşa cum a scris şi Ionel Moţa motivând plecarea sa în Spania. Jertfa lor nu a fost doar una pentru onoarea neamului românesc în noua rânduire europeană care se ridică, ci mai ales una pentru destinul Europei creştine, un destin la care Mişcarea Legionară şi neamul nostru şi-a pus cea mai de preţ temelie prin jertfa acestor doi eroi care prin însăşi vieţuirea lor şi felul în care au murit au stat drept dovadă pentru conceptul soldatului politic, al omului nou aşa cum era promovat în cadrul doctrinei legionare, un erou pregătit să lupte şi să moară pentru idealurile sale.

Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să privim jerta lor ca un exemplu pentru noi însine. Când le comemorăm jertfa şi le cinstim viaţa trebuie să ne privim şi pe noi însine şi să ne punem o întrebare simplă : dacă am reuşit să ne ridicăm cu adevărat la nivelul acestor oameni care ne stau drept model. Iar prin ridicare mă refer în primul rând la ridicarea noastră ca şi caractere, personalităţi, construite într-un spirit de onoare, demnitate şi credinţă, cu alte cuvinte la ridicarea noastră sufletească şi morală. În al doilea rând mă refer la lupta pe care o ducem pentru a le continua, a le perpetua idealul. Memoria acestor doi eroi nu poate să fie cu adevărat cinstită doar prin parastase şi comemorări care, fără doar şi poate, îşi au rolul lor ( dar când ne limitim doar la asta devine o exagerare ), ci trebuie să le cinstim jertfa urmându-le exemplul în viaţa noastră de zi cu zi prin felul în care trăim şi prin activitatea noastră militantă. Nu cred că cineva poate să spună ”Îl admir pe omul acela!” şi să facă exact opusul a cea ce spune şi face persoana respectivă, tot aşa nu cred că cineva poate să-i respecte cu adevărat pe cei doi eroi şi să-şi limiteze activitatea naţionalistă doar la istorie, sau din contră, să înfăptuiască anumite lucruri dar în viaţa sa de zi cu zi să fie o lichea şi un model prost pentru societate. Read more

Autor: Mihai Goian-MNC-ND Ungheni

În ultima vreme se exercită presiuni asupra filialei noastre, nu ne plîngem, ba chiar vă mulţumim că aşa ne daţi putere de a lupta mai departe. Ofiţeri S.I.S se apropie de membrii noştri şi îi intimidează, membri ai Partidului Liberal folosindu-se de faptul că cineva le-a dat votul pentru “onestitate” şi prin că prin “onestitatea” lor vor schimba ceva, se folosesc de metode şi mai mârşave de a încerca să ne intimideze de multe ori folosindu-şi funcţiile obţinute din votul poporului, pe care l-au obţinut să lucreze în folosul cetăţenilor, să mărească nivelul de trai al alegătorilor dar nu să se ocupe de distrugerea oponenţilor politici şi să pună în funcţii cheie oameni incompetenţi fără studiile necesare să conducă sau să servească cetăţenii.

Desigur nu pot să-i uit şi pe acei profesori de la Colegiul Agroindustrial care de asemenea nu încap de membrii noştri, vă repet că legionarii educă elita societăţii dar nu “bandiţii”, aşa că dragi profesori consultaţi istoria vă rog.

Dacă, să presupunem, că SIS-ul îşi face meseria, atunci PL-ul din funcţiile pe care le au nu îşi îndeplinesc pe deplin atribuţiile de serviciu şi aş propune ca noi membrii Mișcării Național-Creștine Noua Dreaptă şi ai Partidului Național Român să facem un calcul cât timp cheltuie ca să ne distrugă şi să dăm acest calcul şefilor lor ca să le calculeze şi să le scadă din salariu acest timp. Că artribuţiile lor de serviciu descrise în fişa postului nu pot să coincidă cu distrugerea organizaţiile naţionaliste care ar putea să le facă concurenţă în următoarele alegeri care după cum se vede la sigur vor fi. Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

Când citim o carte, când vedem un film sau ascultăm o melodie, avem obiceiul să privim doar latura materială şi să ignorăm posibilitatea unui mesaj mult mai profund în paginile unei cărţi sau în versurile unei melodii. Mulţi tineri au obiceiul să asculte o melodie, spre exemplu o melodie de la Paraziţii că tot sunt aşa iubiţi, şi în afară de înjurături nu reţin nimic altceva din acele melodii, ignorând complet mesajul prin care ei încearcă să schimbe mentalitatea jalnică a generaţiilor de după anii ’80, aceeaşi problemă şi în cazul literaturii unde mulţi citesc carţi şi pe lângă faptul că ei nu reuşesc să-şi însuşească lucruri folositoare pentru viaţa lor din acele cărţi nu reuşesc nici să vadă latura profundă, spirituală sau un simplu mesaj , un model de viaţă pe care autorul încearcă să-l transmită, fie că vorbim de cărţi doctrinare, de romane sau doar de basme.

Pentru asta avem o mulţime de exemple, dintre care îl dau doar pe unul, respectiv basmul Harap-Alb. Un basm românesc în care putem să vedem o mulţime de paralele cu viaţa spirituală a omului şi cu etapele, testele dacă vreţi, pe care un om trebuie să le treacă în viaţă, cu toate greutăţile, ajungând în cele din urmă la etapa finală a morţii care în basmul Harap-Alb are o puternică inspiraţie creştină unde după ce tânărul erou a trecut toate testele este eliberat prin ”moarte”, învie şi trăieşte o viaţă diferită plină de fericire. Bineînţeles că mulţi oameni citesc astfel de lucrări într-un mod sec, fără să se gândească la faptul că un basm precum Harap-Alb, un roman precum , ştiu eu, ”Ion” , ar putea să transmită un mesaj mult mai profund decât cea ce se vede. Read more

Autor: Cosmin Sîrbu-ND Iași

Craciunul e una din sarbatorile cele mai asteptate de catre toti crestinii. Data de 25 Decembrie este cunoscuta pentru credinciosi drept ziua in care Mantuitrul Iisus Hristos S-a intrupat. E de necontestat faptul ca aceasta sarbatoare are o insemnatate religioasa deosebita. Din faptul ca suntem crestini, e de la sine inteles ca trebuie sa sarbatorim Craciunul in cel mai corect mod posibil.

Tocmai aici apare problema. Craciunul a ajuns in secolul XXI o “lupta” intre sarbatoare crestina in sine si consumismul promovat cu aceasta ocazie. Sarbatoare de Craciun in sine trebuie serbata cu sufletul curat. Craciunul este precedat de post. Din cate se pare , postul a devenit in ziua de astazi ca o practica religioasa extrema, astfel din ce in ce mai putini crestini mai ajung sa mai posteasca. Automat nu postesti, nu te spovedesti ,, nu te spovedesti nu te impartasesti, si astfel ajungi sa sarbatoresti Craciunul oricum numai cu sufletul curat nu.

Din pacate, negarea religiei si ateismul sunt din ce in ce mai populare in aceste vremuri. Deci automat mersul la biserica devine o raritate. Stau si ma intreb: cati mai ajung in ziua de Craciun la biserica?…Nici nu vreau sa aflu raspunsul….Pe langa faptul ca biserica a scazut ca importanta in vietile romanilor si nu numai, sarbatoarea de Craciun se mai confruta cu o amenintare. Insemnatatea adevarata a zilei de Craciun risca sa fie inlocuita cu fenomenul comercial Mos Craciun!! Read more

Autor: Cătălina Cornea-ND Cluj

Bine aţi venit în secolul XXI unde normalitatea devine ceva anormal, şi unde imoralitatea se preaface în drepturi şi modernitate.

Oamenii de ştiinţă, politicienii, mass media încearcă să ne convingă că homosexualitatea e ceva normal şi e doar o orientaţie. Mai nou, în Canada, pedofilia a fost recunoscută ca orientaţie sexuală, cea ce mi se pare absurd. Deci pedofilia şi homosexualitatea în viziunea lor e o orientaţie sexuală.

Iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că dragostea e boală psihică. Dacă eşti îndrăgostit reiese că eşti bolnav mintal, iar dacă eşti homosexual eşti doar un individ discriminat din cauza orientării şi eşti perfect sănătos din punct de vedere mental.

Oare doar mie mi se pare absurd la ce s-a ajuns? Iar noi cei normali, ce facem? Înghiţim toate aceste prostii doar ca să nu fim catalogaţi extremişti şi intoleranţi? Oare cum putem accepta ca cel mai frumos sentiment să fie considerat o boală psihică, iar cea mai îngrozitoare crimă (pedofilia) să fie doar considerată orientaţie? Oare nu ne dăm seama de haosul în care se avântă cu aşa o mare viteză societatea noastră modernă?

Peste câţiva ani copiii noştri se vor teme să iasă din casă, iar homosexualii vor fi vazuţi pe fiecare scaun din parc şi pe la parade afişându-şi comportamentul lor anormal. Chiar vrem ca ei să crească în aşa o societate? Ce vor învăţa? Că un comportament imoral e ceva normal şi acceptabil? Read more

Autor: Gheorghe Haiduc-ND Cluj

Ce sărbătorim de Crăciun? O întrebare simplă, dar la care mulți copii în ziua de azi nu mai știu răspunsul. Nașterea lui Hristos și spiritualitatea creștină parcă nu mai au nimic în comun cu Crăciunul modern, o sărbătoare desacralizată, acaparată de consumatorism și supusă experimentelor corectitudinii politice.

Dacă mai de mult copiii îl așteptau pe Moș Crăciun să le aducă cadouri, acum moșul e în vitrina oricărui magazin, în mall-uri și supermarketuri, îndemnându-ne să cumpărăm toate prostiile de care nu avem nevoie. Astfel o mulțime ușor manipulabilă cumpără nu pentru a oferi un cadou celor dragi, ci pentru că moda impusă le spune că acesta e sezonul cumpărăturilor, perioada în care trebuie să stricăm bani pe lucruri de multe ori nefolositoare.

Pentru capitalism sărbătoarea nașterii Domnului nu e altceva decât o afacere, o ocazie perfectă de a vinde aproape orice fel de marfă. Mass-media, reclamele, filmele și moda au impus ideea că de Crăciun trebuie să cumpărăm o mulțime de cadouri, cu cât un cadou este mai scump, cu atât este mai bun. Ne trebuie și decorații pentru brad, chiar dacă cele de anul trecut sunt încă bune, doar nu mai sunt la modă. Nu putem renunța la mâncare, masa de Crăciun trebuie să fie cât mai bogată, cumpărăm mai multe alimente decât ne trebuie. Apoi după prea multă mâncare și băutură, spitalele sunt pline de ”clienți”.

De când a fost folosit în reclamele Coca-Cola moșul nu mai este un simbol al Crăciunului, ci un mijloc de reclamă. Moșul e peste tot și ne îndeamnă să cumpărăm de toate. Și cum moșul nu e bun de simbol sexual, find prea bătrân, societatea capitalistă a creat crăciunițele, niște pitzipoance pe jumătate dezbrăcate, acestea ce legătură pot avea cu o sărbătoare religioasă? Read more

Autor: Andrei N.-ND Cluj

Cu ocazia implinirii a doisprezece ani de lupta a organizatiei si sase ani pentru mine vreau sa scriu niste randuri despre adevaratul progres al miscarii. Trebuie sa intelegem ca idealurile se implinesc intr-o viata de om nu sunt dorinte care se implinesc de azi pe maine, ci necesita o lupta constanta si dreapta.

Am avut de-a lungul vremii momente de declin, momente de defetism sau pesimism, imi doream sa fie mai usor. Cu timpul am inteles ca nimic nu e mai placut decat sa reusesti atunci cand toata lumea e impotriva ta. Aceste momente grele au fost depasite doar prin sustinerea camarazilor. Aici avem primul succes al miscarii, legatura stransa intre camarazi. Fara asta am fi fost pe nicaieri, a fost prima lectie invatata. Unitatea noastra a fost dovedita de multe ori si a ramas un lucru bun.

Al doilea succes a fost progresul, am pornit de la un sambure, de la nationalism si de la crestinism, am inteles ca nu trebuie sa avem ura si ca trebuie sa traim in pace si armonie pe cat posibil. Nationalismul nostru este unul luminat, nu suntem supremi sau mai buni decat oricare alta natie. Credem doar ca pentru fiecare popor exista un loc si un scop pe care trebuie sa si-l descopere si sa-si ia dreptul loc in lume si in istorie. Am putut sa punem la intrebare concepte si mentalitati fara frica de a fi exclusi pentru atitudini neortodoxe atata timp cat la final argumentele au fost cele care au decis victoria si nu orgoliul. Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

În acest articol doresc să-mi expun părerea despre două personalităţi importante din istoria României moderne, respectiv regele Mihai I şi mareşalul Ion Antonescu, conducător al României. Ambii au jucat un rol important în al doilea război mondial dar sau aflat, aşa cum s-a văzut la sfârşit, în tabere diferite datorită unor mari diferenţe de caracter. Pentru mine ca şi naţionalist şi adept al sistemului monarhic situaţia de faţă îi puţin mai paradoxală având în vedere că regele Mihai a fost, la 23 August, un laş şi un trădător care a asigurat intrarea trupelor sovietice în România, asigurând astfel sfârşitul libertăţii noastre ca popor şi distrugerea tradiţiei şi implicit a identităţii naţionale. Într-adevăr, nici mareşalul Antonescu nu a fost un om ideal, a făcut multe greşeli în special din punct de vedere politic, dar a fost un patriot, un geniu militar şi un om cu caracter, un om puternic care nu tremura în faţa pumnului sovietic.

Se pune problema , între regele Mihai şi Mareşalul Antonescu, memoria cui trebuie onorată şi a cui trebuie uitată ? În perioada comunistă regele a reprezentat mereu un simbol de speranţă pentru românii prinşi în ghiarele fiarei sovietice cât şi pentru o bună parte din românii ce se aflau în exil, dar pe vremea aceea puţini ştiau vina pe care Mihai I o poartă pe conştiinţă , aceea de a da vieţilor soldaţilor români pe mâna hoardelor sovietice, cărora le-a şi permis să intre în România. Cu siguranţă regele a fost un om naiv din punctul ăsta de vedere şi cum nu şi-a cerut niciodată scuze pentru greşelile sale putem să luăm acest lucru ca pe o trădare nu ca pe o greşeală, fiindcă acestui om niciodată nu i-a părut rău de cele întâmplate. Read more

Autor: Ion Pop-ND Cluj

Primul experiment socialist de amploare s-a desfasurat in SUA in 1824. Protagonistul principal fiind industriasul englez Robert Owen(1)  care a cumparat un oras intreg, in statul Indiana de la o secta religioasa care a migrat spre vest. Orasul se va numi New Harmony si va rezista 4 ani. 4 ani foarte importanti pentru ca au aratat  defectele fundamentale ale socialismului si anume: lenea, incorectitudinea  si functionarea foarte anevoioasa a sistemului chiar daca oraselul avea 2000 de locuitori.

Data fiind organizarea utopica in care fiecare primeste tot atat cat oricare individ, toate  bunurile puse la comun trebuiau impartite in mod egal ceea ce insemna  un consum enorm de timp si energie dar mai ales in detrimentul hranei.  Hrana, pusa la comun si apoi impartita iar, se strica nefiind exceptii pentru impartiri. Cazul cel mai concret fiind problema salatei care statea pana la o luna in depozit inainte sa fie impartita la oameni.

Al doilea moment crucial pentru socialism a fost revolutia de la  1848 si radicalizarea lui Engels, care va face posibila teoretizarea  miscarii de catre Marx. Din acest moment socialismul incepe sa se imparta in socialism revolutionar si social democratie. Evident ca punctul culminant pentru socialism a fost Revolutia si Razboiul Civil din Rusia intre 1917 si 1923 care a culminat intre 1918  si 1921. Aici a fost dovedita cruzimea ideologiei pentru prima oara  prin „Teroarea rosie” si „Cheka”(2). Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

În lumea modernă există o modă de a duce credinţa creştină pe două extreme care nu au nimic de a face cu creştinismul autentic, respectiv aceea a unui creştinism hipiotic şi mult prea tolerant dar şi a unui creştinism habotnic, care îi transformă pe toţi în eretici fără drept de apel, care nu mai ţine seama de limitele omeneşti de parcă toţi ar fi devenit deodată sfinţi, fiind capabili să ţină un post negru de 40 de zile, să nu meargă la medic şi alte lucruri de acest fel.

Din păcate aceste două mentalităţi sunt promovate tot mai des iar calea creştină autentică, o cale de mijloc, este ignorată în favoarea acestor ”extreme” care au condus mulţi oameni la o credinţă falsă, îndepărtată de creştinism, o credinţă care tolerează păcatul şi toate pericolele pentru creştinism şi umanitate, sau o credinţă care vede erezia şi întunericul peste tot şi începe aplicarea unor reguli până la sinucidere, neţinând seama de puterile omeneşti şi limitele unui om. În acest articol intenţionez să prezint aceste două forme de ”creştinism fals” şi cu argumente de ce le denumesc astfel.

În primul rând creştinismul hipiotic, acesta este cel mai des întâlnit din cele două forme de ”creştinism” puse în aplicare în spiritul unei religii ”New Age” şi în contra valorilor creştine autentice ale strămoşilor noştri. ”Creştinul” hipiot are prostul obicei de a tolera orice şi de a milita pentru dragoste ”totală” între toţi oamenii, de a ignora păcatele fiecăruia şi de a tolera totul până la distrugerea propriei credinţe sau a neamului său. Spre această Read more

Autor: Alexandru Sudițoiu-ND Hunedoara

Atât înainte cât şi după evenimentele desfăşurate cu ocazia Zilei Naţionale a României la Sfântul Gheorghe şi la Miercurea Ciuc, presa împreună cu reprezentanţii separatiştilor maghiari au început să trâmbiţe despre şovinism, despre xenofobie şi alte lucruri de acest gen pentru a se victimiza. Într-un mod destul de stupid au fost şi persoane care au căzut în păcăleală asta , ignorând realitatea din spatele ecranelor TV. Eu am fost la Miercurea Ciuc şi pot să zic că nu am fost acolo să-i scot pe unguri din ţară ci pentru a-i ajuta pe fraţii mei discriminaţi în acel loc de către cetăţenii români de etnie maghiară, adevărata noastră problemă fiind oamenii precum Csibi Barna şi nu cetăţenii români de etnie maghiară care-şi văd de treabă lor , realizând că locuiesc în România şi primesc pâinea de la statul Român şi nu de la cel maghiar.

În fine, problema maghiarilor din România nu ţine de etnie , fiindcă nimeni nu are nimic cu ei pentru asta. Noi nu avem nimic cu ungurii atâta timp cât ei îşi văd de treaba lor şi îşi fac datoria faţă de statul Român, dar realitatea este că majoritatea ungurilor din România se lasă reprezentată de UDMR şi oameni precum Csibi Barna, oameni care urmăresc în mod constant unirea Transilvaniei cu Ungaria şi anularea tratatului de la Trianon ( un tratat care într-un fel i-a favorizat pe unguri, fiindcă iniţial trebuia să primim şi o parte din Ungaria actuală ) , oameni care controlează o mulţime de oraşe în ținutul secuizat şi care încearcă o discriminare totală a etnicilor români din zona aceea. În ţinutul secuizat un român riscă să nu primească mâncare sau orice ar comanda dacă nu face comanda respectivă în limba maghiară, ăştia se cred deja în Ungaria, unde-i respectul reciproc de care tot vorbesc ungurii care ne acuză de xenofobie ? Read more